Preţurile petrolului au urcat miercuri, după ce Orientul Mijlociu şi Europa de Est au fost zguduite de noi tensiuni geopolitice, iar Washingtonul a lansat o nouă ofensivă economică împotriva Moscovei. Totuşi, spectrul unei supraproducţii globale de ţiţei limitează avântul pieţei, informează Reuters.

Cotaţiile Brent au crescut cu 0,8%, până la 66,95 dolari pe baril, în timp ce West Texas Intermediate (WTI) a avansat cu 0,9%, atingând 63,19 dolari. Mişcarea vine după ce Israelul a anunţat că a vizat lideri Hamas la Doha, capitala Qatarului.

Imediat după atac, preţurile au sărit cu aproape 2%, însă entuziasmul s-a domolit rapid.

Între timp, în Europa, tensiunile au escaladat după ce Polonia a doborât drone ruseşti lansate într-un atac masiv asupra vestului Ucrainei – un moment fără precedent, fiind prima dată când un membru NATO deschide focul direct în cadrul acestui război. Cu toate acestea, pieţele nu anticipează o întrerupere imediată a aprovizionării.

Analiştii atrag atenţia că „norul negru al supraproducţiei” continuă să apese asupra pieţei, menţinând cotaţiile Brent cu doi dolari mai jos decât săptămâna trecută. „Primele de risc geopolitic rareori durează mult, dacă nu apar perturbări reale în livrări”, avertizează SEB.

În paralel, preşedintele SUA, Donald Trump, a cerut Uniunii Europene să impună tarife de 100% Chinei şi Indiei – două dintre principalele pieţe pentru petrolul rusesc, care au susţinut bugetul Kremlinului de la începutul invaziei din 2022.

Totuşi, strategia americană ridică semne de întrebare: măsuri prea dure ar putea alimenta inflaţia şi pune presiune asupra Rezervei Federale. Analiştii LSEG notează că incertitudinea persistă, mai ales în contextul aşteptărilor ca Fed să reducă dobânzile la şedinţa din 16-17 septembrie – un pas care ar stimula cererea de petrol.