Mai bine de jumătate dintre tinerii din generaţia Z din România au un job full-time, însă veniturile noii generaţii rămân destul de scăzute: circa 35% dintre ei nu ating încă pragul salariului mediu, arată studiul Young Money Matters 2025, realizat în toamna anului trecut de Cook Communications. În Bucureşti, în prezent, salariul mediu net ajunge la aproximativ 6.000 de lei.

„Puţin peste 40% dintre tinerii români câştigă aproximativ la nivelul salariului mediu naţional, în timp ce 35% câştigă mai puţin şi doar 19% câştigă mai mult. Tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 21 de ani sunt mai predispuşi să aibă un venit sub medie (44%)”, se arată în studiul Young Money Matters 2025.

Studiul analizează modul în care noua generaţie îşi câştigă, cheltuieşte şi gestionează banii, dar şi ce temeri şi aspiraţii are pentru viitor. Rezultatele arată că, deşi mulţi tineri sunt activi pe piaţa muncii şi încearcă să îşi construiască stabilitatea financiară, presiunea costurilor de trai şi veniturile relativ reduse fac ca independenţa economică să fie încă dificil de atins pentru o parte semnificativă dintre ei.

Nivelul veniturilor influenţează direct capacitatea de economisire. În medie, tinerii români au economii care le-ar permite să îşi acopere cheltuielile pentru aproximativ 1,3 luni, arată studiul, iar aproape 60% spun că economiile lor ar ajunge pentru o lună sau mai puţin.

În acelaşi timp, aproape un sfert dintre tineri afirmă că nu le rămân bani la sfârşitul lunii, ceea ce arată cât de fragilă este situaţia financiară pentru o parte dintre ei.

Structura cheltuielilor reflectă această presiune financiară. Alimentele reprezintă cea mai mare cheltuială pentru tineri, aproximativ 25% din venitul lunar, urmate de utilităţi (16%) şi activităţi de timp liber (12%), reiese din studiul YMM. Chiria şi economiile reprezintă fiecare aproximativ 11% din bugetul lunar, ceea ce arată că, deşi economisirea este prezentă, ea rămâne limitată în raport cu cheltuielile esenţiale.

În acest context, sprijinul familiei continuă să joace un rol important. Peste jumătate dintre tineri declară că primesc ajutor financiar de la familie, iar acest procent este mult mai mare în rândul celor foarte tineri: 77% dintre cei cu vârste între 18 şi 21 de ani beneficiază de astfel de sprijin. De obicei, sumele nu sunt foarte mari, majoritatea primind până la 5.000 de lei pe an, însă ele pot contribui semnificativ la echilibrarea bugetului personal.

În ciuda acestor dificultăţi, aspiraţiile financiare ale tinerilor rămân relativ tradiţionale. Cele mai importante obiective, conform studiului, sunt să aibă suficienţi bani pentru a nu-şi face griji cu privire la plata facturilor, să îşi poată întreţine familia şi să deţină propria locuinţă.

În acelaşi timp, accesul la locuinţe este perceput ca o problemă majoră: peste 82% dintre tineri consideră că statul ar trebui să facă mai mult pentru a asigura locuinţe accesibile.

Percepţiile noii generaţii despre viitor sunt amestecate. Aproximativ 49% dintre tineri consideră că nivelul lor de trai s-a îmbunătăţit în ultimul an, însă 68% se aşteaptă la o creştere a costurilor vieţii în perioada următoare.

Generaţia Z din România este activă, conectată digital şi interesată de oportunităţi de dezvoltare, dar se confruntă cu provocări reale legate de venituri, economii şi costul tot mai ridicat al vieţii. În acelaşi timp, dorinţa de independenţă financiară, de stabilitate şi de progres rămâne una dintre principalele motivaţii ale acestei generaţii.