În martie, Orban a promis că va lua măsuri drastice împotriva finanţării din străinătate a presei independente, a politicienilor din opoziţie şi a ONG-urilor, intensificându-şi campania în contextul alegerilor din 2026, când se va confrunta cu un nou partid de opoziţie.

Propunerea legislativă, prezentată marţi seară, ar permite Oficiului ungar pentru Protecţia Suveranităţii (SPO) să întocmească o listă a entităţilor juridice finanţate din străinătate ale căror activităţi sunt considerate o ameninţare.

Acestea ar putea fi incluse pe listă dacă SPO consideră că activităţile lor „subminează caracterul independent, democratic şi bazat pe statul de drept al Ungariei” sau încalcă identitatea constituţională sau cultura creştină a Ungariei.

Contestarea supremaţiei căsătoriei, a familiei şi a sexelor biologice ar fi, de asemenea, considerată o ameninţare.

Organizaţiile de pe listă vor avea conturile bancare monitorizate, iar fondurile din străinătate considerate o ameninţare pot fi blocate.

Dacă proiectul de lege va fi adoptat, autorităţile vor putea intra în birourile organizaţiilor şi le vor examina documentele şi dispozitivele electronice.

Dacă o organizaţie acceptă bani străini, aceasta trebuie să plătească o amendă de 25 de ori mai mare decât finanţarea efectivă primită.

Dacă nu poate plăti amenda în termen de 15 zile, trebuie să îşi înceteze activitatea.

Proiectul de lege a fost condamnat de politicienii din opoziţie şi de jurnaliştii independenţi, mulţi asemănându-l cu aşa-numita „lege a agenţilor străini” din Rusia.

Rusia a adoptat pentru prima dată în 2012 o legislaţie care permite autorităţilor să eticheteze drept „agenţi străini” ONG-urile finanţate din străinătate şi implicate în activităţi politice. De atunci, legea a fost extinsă pentru a include persoane fizice şi bloggeri.