♦ ONG-ul Străzi pentru Oameni a lansat iniţiativa Grădina Revoluţiei anul trecut, iar recent a lansat şi un raport dedicat ♦ Privită de sus, Piaţa Revoluţiei este o zonă gri, plină de betoane, iar maşinile depăşesc numeric copacii din zonă. De altfel, zona este o imensă parcare, iar un loc care ar trebui să fie un simbol al libertăţii şi democraţiei se mai vede în marea de maşini doar datorită dimensiunii Memorialului Renaşterii ♦ Reprezentanţii Străzi pentru Oameni spun că problema parcării implică o redirecţionare inteligentă către infrastructura deja existentă de parcări subterane, care nu sunt ocupate în întregime.

Piaţa Revoluţiei, deşi un spaţiu simbolic major în România şi înconjurat de clădiri emble­matice, este astăzi percepută ca un loc „abandonat, ignorat, rupt de oameni şi de oraş“. Dominată de trafic auto şi folosită ca parcare, lipsită de spaţii publice de calitate şi cu puţină vegetaţie, piaţa este, în viziunea iniţia­torilor, „un loc prin care oamenii trec, dar nimeni nu vrea să rămână“, spun reprezentanţii ONG-ului Străzi pentru Oameni, care a lansat o iniţiativă numită Grădina Revoluţiei prin care se încearcă transformarea zonei Pieţei Revoluţiei într-un spaţiu verde.

„Credem cu tărie că bucureştenii au nevoie de locuri în care să se întâlnească, să vină împreună. La fel cum a zis şi Bogdan Suditu, preşedintele Comisiei Tehnice de Urbanism din PMB,  Piaţa Revoluţiei poate fi o piaţă a reconcilierii. În mod evident e nevoie de spaţii publice de calitate, de spaţii pietonale, spaţii verzi. Dar noi credem că Piaţa Revoluţiei este mult mai mult decât atât, e un loc simbolic pentru istoria acestei ţări care ar trebui tratat ca atare“, spun reprezentanţii Străzi pentru Oameni, care adaugă că totuşi simbolismul nu trebuie să devină rigid. „Ne dorim un spaţiu viu, deschis tuturor: ghizi turistici, skateri, copii, seniori, artişti. Viaţa cotidiană şi memoria colectivă pot coexista, îmbogăţindu-se reciproc“. Asociaţia Străzi pentru Oameni, în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) şi Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti ARCUB, a lansat oficial pe 21 mai 2025 raportul „Grădina Revoluţiei – pentru Bucureşti, pentru toţi“.  Raportul este rezultatul unui amplu proces participativ desfăşurat pe parcursul unui an, implicând peste 10 voluntari care au organizat consultări de tip focus grup cu aproape 100 de bucureşteni, numeroase organizaţii şi experţi. Au fost organizate 10 întâlniri cu grupuri diverse de utilizatori, inclusiv persoane cu dizabilităţi, seniori, revoluţionari, artişti, ghizi turistici, părinţi, copii, skateri şi rezidenţi, folosind The Place Game, o metodologie de consultare publică recunoscută la nivel internaţional - aplicat pentru prima dată la scară largă în România. Viziunea propusă este transformarea Pieţei Revoluţiei în „sufletul viu al Bucureştiului – loc de întâlnire, memorie, cultură şi viaţă urbană“.

Se doreşte „recâştigarea unui spaţiu pentru oameni“, un loc unde trecutul, prezentul şi viitorul oraşului se pot întâlni firesc, printr-un proces pornit din societatea civilă, dar construit în colaborare strânsă cu experţi şi autorităţile publice.

Următorii paşi pentru implementarea proiectului „Grădina Revoluţiei“ implică o abordare etapizată, cu acţiuni pe termen scurt, mediu şi lung, după cum spun reprezentanţii ONG-ului. După lansarea publică a raportului şi prezentarea lui într-o întâlnire dedicată experţilor din PMB, pe termen scurt (6-12 luni), organizaţia vizează intervenţii imediate precum creşterea frecvenţei pentru curăţenie în piaţă şi instalarea de facilităţi de bază (coşuri de gunoi adiţionale - deja rezolvat, instalarea unei cişmele), organizarea de evenimente temporare pentru a reactiva spaţiul şi continuarea consultărilor publice structurate la scară largă cu diverse grupuri de stakeholderi.

„Pe termen mediu (1-2 ani), se propune iniţierea unui studiu de trafic pentru a evalua impactul închiderii circulaţiei auto şi organizarea unui concurs internaţional de soluţii pentru a genera idei pentru un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) dedicat Pieţei Revoluţiei“.

Mai departe, viziunea pe termen lung (3-5 ani) include integrarea acestui PUZ în Planul Urbanistic General (PUG) al Bucureştiului şi transformarea completă a Pieţei Revoluţiei într-un reper urban multifuncţional, cu spaţii verzi extinse şi zone pietonale.

„Pentru ca acest proiect să fie realizat, sunt absolut esenţiale susţinerea şi angajamentul ferm al autorităţilor publice relevante, precum PMB, Primăria Sectorului 1 şi ministerele din zonă, deoarece proiectul este complex şi necesită implicarea tuturor părţilor. Este nevoie de un grup de lucru dedicat, transparent şi colaborativ care să includă reprezentanţi ai autorităţilor, specialişti şi membri ai societăţii civile şi ai comunităţilor locale“. De asemenea, spun reprezentanţii Străzi pentru Oameni, sunt necesare resurse financiare considerabile, atrase din surse bugetare sau extrabugetare, şi depăşirea obstacolelor birocratice şi a reticenţelor iniţiale. Proiectul depinde, de asemenea, de menţinerea coeziunii sociale şi a consultării continue cu comunitatea, care reprezintă puntea de legătură între cetăţeni şi autorităţi.

Oază verde, dar ce se întâmplă cu parcările? Ar fi întrebarea multor bucureşteni

Reprezentanţii Străzi pentru Oameni spun că proiectul „Grădina Revoluţiei“ propune tocmai o schimbare de paradigmă, prin regenerarea urbană a acestei zone istorice, aflată în prezent ocupată de locuri de parcare la suprafaţă.

„Soluţia pe care o propunem pentru problema parcării implică o redirecţionare inteligentă către infrastructura deja existentă de parcări subterane cu aproape 1.400 de locuri disponibile.“

„La o distanţă de doar 5 minute de mers pe jos de Piaţa Revoluţiei, există două parcări subterane funcţionale (la Universitate şi Intercontinental)“.

Ei adaugă că datele colectate de Interparking, cu care s-au conectat deja, arată că aceste parcări au o rată redusă de ocupare, ceea ce înseamnă că au o capacitate considerabilă de a prelua maşinile parcate acum la suprafaţă, inclusiv cele aproximativ 137 de locuri din zona pieţei, dintre care 59 sunt rezervate angajaţilor MAI, dar şi a altor străzi din zona cum ar fi strada Academiei, Edgar Quinet si altele, adaugă aceştia.

„Prin eliminarea parcării din Piaţa Revoluţiei, obiectivul este de a redobândi acest spaţiu central pentru oameni, transformându-l într-o oază verde, un loc de întâlnire şi relaxare. Este un pas firesc către prioritizarea pietonilor şi a spaţiilor verzi, o necesitate urgentă pentru un oraş precum Bucureştiul“.