Sir Demis Hassabis nu e doar pionierul din spatele unuia dintre cele mai avansate sisteme de inteligenţă artificială din lume — Google DeepMind — ci şi omul care a decis să canalizeze puterea AI spre una dintre cele mai mari provocări rămase în ştiinţă: descoperirea şi dezvoltarea medicamentelor care ar putea schimba traiectoria de viaţă a bolilor grave.

Cu mult înainte de a vorbi despre inteligenţa artificială generală, povestea lui Demis Hassabis începea într-un apartament din nordul Londrei, într-o familie cu rădăcini multiculturale. Tatăl său, Costas Hassabis, este cipriot grec, iar mama sa, Angela, este de origine chineză- singaporeză. Demis a crescut în North London, într-un mediu care a combinat disciplina intelectuală cu libertatea de a explora idei neobişnuite. Un copil-minune al şahului, Hassabis a început să joace de la vârsta de patru ani şi a ajuns la nivel de maestru la doar 13 ani. A fost căpitan al mai multor echipe de juniori ale Angliei şi a reprezentat Universitatea Cambridge în celebrele meciuri Oxford–Cambridge. Însă şahul nu a fost niciodată un scop în sine, ci mai degrabă un teren de antrenament pentru obsesia sa mai mare: inteligenţa, potrivit The Guardian.

Primul contact cu tehnologia a venit în 1984, când şi-a cumpărat un computer ZX Spectrum 48K, finanţat din câştigurile obţinute la turneele de şah. A învăţat singur programare din cărţi, iar câţiva ani mai târziu îşi scria deja primele sale programe de inteligenţă artificială. Adolescent precoce, şi-a terminat examenele A-level cu doi ani mai devreme, la doar 16 ani. Prea tânăr pentru a începe imediat studiile la Cambridge, a fost încurajat să ia un an de pauză, pe care l-a transformat într-un debut spectaculos în industria jocurilor video. După absolvirea Queens’ College, la University of Cambridge, Hassabis a continuat în industria de gaming, lucrând la Lionhead Studios, unde a fost lead AI programmer pentru jocul Black & White. În 1998, şi-a fondat propriul studio, Elixir Studios, dar, deşi proiectele au fost apreciate pentru inovaţie, au fost limitate de tehnologia vremii, iar studioul s-a închis în 2005. Într-un moment rar pentru un antreprenor tech de succes, Hassabis a decis să se întoarcă la mediul academic. A urmat un doctorat în neuroştiinţe cognitive la University College London (UCL), iar cercetările sale despre memorie, imaginaţie şi „construcţia de scene” au fost publicate în reviste de top şi au contribuit la formularea ideii de „motor de simulare al minţii” — un concept care va deveni ulterior central în filosofia sa despre inteligenţa artificială. Această combinaţie rară — programator, designer de jocuri, cercetător în neuroştiinţă şi strateg — a dus, în 2010, la fondarea DeepMind, alături de Shane Legg şi Mustafa Suleyman. După achiziţia DeepMind de către Google în 2014, pentru aproximativ 400 de milioane de lire sterline, Hassabis a devenit una dintre figurile centrale ale revoluţiei AI globale. De la AlphaGo, care l-a învins pe campionul mondial Lee Sedol, până la AlphaFold, sistemul care a „rezolvat” problema predicţiei structurii proteinelor, cariera sa a redefinit constant limitele a ceea ce AI poate face. Continuarea acestui parcurs a venit în 2021, când Demis Hassabis a făcut un pas strategic dincolo de cercetarea fundamentală în AI şi a fondat Isomorphic Labs — o companie desprinsă din DeepMind, dar construită cu un scop mult mai concret: reinventarea descoperirii de medicamente. Isomorphic Labs s-a născut din succesul AlphaFold, sistemul care a oferit comunităţii ştiinţifice structura a peste 200 de milioane de proteine, un volum de date considerat de presa internaţională „un salt de decenii” pentru biologie. Pentru Hassabis, AlphaFold nu era un punct final, ci o demonstraţie. „Dacă putem înţelege limbajul proteinelor, putem înţelege boala la nivel fundamental”, avea să spună el în interviuri citate de Financial Times şi Nature. Isomorphic Labs a fost gândită tocmai ca puntea dintre AI şi medicină, dintre predicţie teoretică şi tratament real. Compania funcţionează ca o entitate separată de DeepMind, deşi beneficiază de infrastructura şi know-how-ul Google. Misiunea sa declarată este ambiţioasă: folosirea inteligenţei artificiale pentru a accelera, eficientiza şi ieftini procesul de descoperire a medicamentelor — un proces care, în mod tradiţional, durează 10–15 ani şi costă miliarde de dolari. Presa britanică a descris Isomorphic Labs drept „un pariu pe ideea că AI-ul poate deveni un instrument medical, nu doar unul academic”. În 2022 şi 2023, Isomorphic Labs a încheiat parteneriate majore cu giganţi farmaceutici precum Eli Lilly şi Novartis, acorduri evaluate de analişti la sute de milioane de dolari, cu potenţial de miliarde în funcţie de succesul moleculelor dezvoltate. Hassabis a vorbit deschis despre această tranziţie în interviuri pentru The Guardian şi Financial Times: „AGI rămâne obiectivul pe termen lung, dar aplicarea AI-ului pentru a vindeca boli este una dintre cele mai importante şi urgente misiuni ale generaţiei noastre.” Isomorphic Labs devine astfel expresia maturităţii sale intelectuale: după ce a demonstrat că maşinile pot învăţa, juca şi rezolva probleme abstracte mai bine decât oamenii, următoarea miză este dacă pot salva vieţi.   

Cinci lecţii din povestea lui Demis Hassabis:

1. Ce faci bine la început nu trebuie să fie ceea ce vei face toată viaţa
Demis Hassabis a fost copil-minune la şah, dar nu a vrut să fie „şahist”. A folosit şahul ca să-şi antreneze mintea.

Lecţia: un talent timpuriu e un instrument, nu o etichetă.

2. Nu codul contează cel mai mult, ci să înţelegi ce vrei să rezolvi
A învăţat programare devreme, dar nu a fost fascinat de cod în sine, ci de cum funcţionează inteligenţa.

Lecţia: tehnologia e un mijloc; gândirea clară e esenţială.

3. Un eşec nu înseamnă că ideea a fost greşită
Primul său studio de jocuri s-a închis. Nu a insistat cu forţa, ci s-a întors la studii.

Lecţia: uneori trebuie să faci un pas înapoi ca să poţi merge mai departe.

4. Cele mai bune idei apar când combini domenii diferite
Gaming, programare, neuroştiinţă — nimic din ce a făcut nu a fost „pe o singură linie”.

Lecţia: progresul vine din combinaţii, nu din specializări rigide.

5. Tehnologia are sens doar dacă ajută oamenii
După ce a demonstrat ce poate face AI-ul, Hassabis l-a dus spre medicină şi sănătate.

Lecţia: adevărata valoare a inovaţiei este impactul asupra vieţii reale.

Surse: The Guardian, Nature, Science, PNAS, Fortune – „Demis Hassabis is betting AI can reinvent drug discovery”, Reuters, Bloomberg

Traducere şi adaptare: Ioana Matei