Bulgaria va fi sancţionată săptămâna viitoare pentru încălcarea regulilor bugetare, la doar câteva luni după aderarea la Zona Euro, într-o mişcare care va aduce guvernul premierului Rumen Radev într-un conflict direct cu Bruxelles-ul, scrie FT.

Potrivit oficialilor europeni, Comisia Europeană va plasa Sofia sub aşa-numita procedură de deficit excesiv, deoarece deficitul anual al Bulgariei a crescut anul trecut la 3,5% din PIB, depăşind pragul de 3% impus statelor din Zona Euro.

Această măsură, care vine cu un stigmat pe pieţe şi posibil cu costuri mai mari de împrumut, este de aşteptat să amplifice tensiunile cu Radev, care anterior a ocupat funcţia de preşedinte şi care a devenit tot mai critic faţă de UE şi SUA după ce a ajuns la putere în aprilie pe o platformă pro-rusă.

Deficitul Bulgariei este estimat să crească şi mai mult în următorii ani, la 4,1% anul viitor şi 4,3% în 2027, conform celei mai recente prognoze a Comisiei Europene.

„Anul acesta deficitul va fi şi mai mare. Balonul s-a spart”, a declarat Radev în cadrul unei şedinţe de guvern vineri. „Acesta este rezultatul moştenirii grele pe care am preluat-o.”

Alte zece state se află deja sub această procedură, inclusiv Italia şi Franţa.

Roma încercase să reducă deficitul bugetar sub pragul de 3% anul trecut — condiţie necesară pentru ieşirea din procedură — însă nu a reuşit, ceea ce reprezintă un eşec pentru premierul Giorgia Meloni înaintea alegerilor de anul viitor. În schimb, Malta, care şi-a redus deficitul excesiv la 2,2% anul trecut, va ieşi din procedură.

Alte ţări cu deficite estimate peste 3% — inclusiv Germania — nu vor intra anul acesta în procedura de deficit excesiv, datorită unei clauze care exonerează anumite cheltuieli legate de apărare.

Bulgaria a aderat la Zona Euro în ianuarie, după un efort de mai mulţi ani marcat de crize politice repetate şi de o campanie de dezinformare desfăşurată de politicieni pro-Kremlin care se opuneau adoptării monedei unice de către Sofia.

Unul dintre criteriile pentru aderarea la Zona Euro este respectarea regulilor fiscale ale UE, inclusiv pragul de deficit de 3% şi un nivel al datoriei publice sub 60% din PIB.

Bulgaria a respectat aceste condiţii până anul trecut, când majorările salariale, costurile mai mari cu pensiile şi cheltuielile militare au pus presiune pe buget, în timp ce ţintele ambiţioase privind veniturile fiscale nu au fost atinse.

Gestionarea defectuoasă a economiei şi corupţia endemică au dus la proteste ample care au scurtat mandatul guvernului anterior condus de partidul de centru-dreapta şi pro-european al fostului premier Boyko Borisov. Radev a câştigat un sprijin politic larg promiţând că va combate corupţia.

Fostul general al forţelor aeriene deţine o majoritate clară în parlament, însă direcţia sa politică este considerată riscantă. El are nevoie de sprijinul partidelor pro-occidentale pentru a-şi implementa agenda anticorupţie.

Assen Vassilev, fost ministru de finanţe şi actual parlamentar din partea partidului liberal PPDB, considerat cel mai probabil partener al lui Radev pentru reforme, a descris politica fiscală anterioară drept „absolut lipsită de logică”. El a afirmat că guvernul trebuie să revină deja din 2026 la deficitul fiscal de 3% cerut de UE.

„Procedura va fi încheiată şi nu vor exista consecinţe pentru Bulgaria dacă reuşim să ne încadrăm anul acesta”, a spus Vassilev.