Inteligenţa artificială nu vine neapărat să îţi ia jobul peste noapte. Mai realist, vine să îţi schimbe lista de taskuri de zi cu zi: unele vor fi făcute mai repede, unele vor fi automatizate, iar altele vor deveni mai importante pentru tine. Exact asta reiese din raportul Anthropic Economic Index – January 2026, publicat de compania americană de cercetare şi siguranţă în domeniul inteligenţei artificiale Anthropic.

Cercetarea a analizat cum este folosit Claude, unul dintre cele mai cunoscute modele de AI, şi încearcă să răspundă la întrebarea de pe buzele tuturor: cum schimbă AI-ul economia şi munca?

Una dintre cele mai importante idei ale studiului este că AI-ul nu afectează toate joburile la fel. Nu este vorba doar despre „joburi înlocuite” vs. „joburi sigure”, ci despre taskuri din interiorul joburilor. De exemplu, raportul arată că AI-ul poate avea un impact diferit în funcţie de cât de importante sunt sarcinile pe care le poate face bine şi cât timp ocupă ele în ziua unui angajat. Anthropic numeşte această idee „effective AI coverage”, adică partea din ziua de muncă pe care AI-ul o poate realiza cu succes.

În termeni simpli, dacă AI-ul poate face două taskuri din zece, dar acele două taskuri îţi ocupă jumătate din zi, atunci impactul asupra jobului tău poate fi mare.

Dacă poate face şapte taskuri din zece, dar sunt taskuri rare sau secundare, impactul poate fi mai mic decât pare.

Un exemplu relevant este cel al lucrătorilor care introduc date, amintit în cadrul raportului.

„Citirea şi introducerea datelor din documente-sursă au o rată mare de succes cu Claude. Practic, AI-ul se descurcă foarte bine exact la activitatea care le ocupă cea mai mare parte din timp”, se arată în studiu.

Inteligenţa artificială nu este însă perfectă. Cercetarea Anthropic arată că Claude, de exemplu, reuşeşte, în general, să îndeplinească multe dintre sarcinile primite, dar performanţa scade când taskurile devin mai complexe sau durează mai mult.

„Rata de succes scade de la aproximativ 60% pentru sarcini sub o oră la aproximativ 45% pentru sarcini care i-ar lua unui om peste cinci ore”, conform studiului.

Pentru Gen Z, mesajul e destul de clar: nu ajunge doar să ştii că există ChatGPT, Claude sau alte tooluri. Contează să ştii cum să le foloseşti. Raportul arată că, pe Claude.ai, utilizarea de tip colaborativ — adică atunci când omul cere feedback, revizuieşte, învaţă sau lucrează în paşi cu AI-ul — a ajuns la 52% din conversaţii în noiembrie 2025, mai mult decât utilizarea complet automatizată.

Dar cum se raportează tinerii la inteligenţa artificială şi cât de mult „teamwork” între om şi AI există astăzi?

Oana, o tânără în vârstă de 27 de ani, lucrează în programare şi recunoaşte că foloseşte tooluri precum ChatGPT sau Claude, dar spune că nu se bazează 100% pe răspunsurile primite de la AI.

„Colaborarea cu AI este, pentru mine, ca un fel de revizuire a codului, pentru că, atunci când ceva nu merge şi nu identific problema din prima, inteligenţa artificială mă ajută să observ acea greşeală mai rapid. Dar baza, esenţa, e la mine. Nu am încredere să îi cer AI-ului să scrie un cod cap-coadă”, povesteşte ea.

Exemplul Oanei nu este unul singular. Viitorul muncii nu arată neapărat ca un film în care roboţii apasă pe buton şi oamenii pleacă acasă. Mai degrabă, arată ca un birou în care AI-ul face drafturi, corectează cod, rezumă documente, organizează informaţii, propune idei, dar omul rămâne cel care verifică, decide, adaptează şi vine cu context.

Nu doar programatorii fac loc AI-ului în activitatea lor. Alexia, în vârstă de 23 de ani, lucrează în PR şi comunicare, iar una dintre activităţile sale este crearea de campanii pentru branduri. În cazul său, AI-ul joacă un rol total neaşteptat.

„Mă folosesc de ChatGPT în cea mai mare parte ca să văd cum să nu fac. Îl iau ca pe un exemplu de «aşa nu», în sensul că încerc să construiesc ceva opus faţă de ceea ce îmi propune el. Cred că, cel puţin în domeniul meu de activitate, creativitatea omului rămâne cel mai important lucru. Trebuie să ne îndepărtăm cât mai mult de superficialitatea pe care poate să o aibă AI-ul”, spune Alexia.

Întrebarea nu mai este astăzi doar: „Îmi ia AI-ul jobul?”, ci şi: „Care părţi din jobul meu pot fi făcute mai bine cu AI şi ce competenţe trebuie să dezvolt ca să rămân relevant?”. Pentru tineri, răspunsul ar putea fi simplu: învaţă să foloseşti AI-ul ca pe un partener de lucru, nu ca pe o scurtătură.