În urmă cu câţiva ani, un grup de cercetători danezi analiza datele din registrele naţionale de sănătate şi a descoperit ceva neaşteptat. Pacienţii cu diabet care foloseau Victoza, un medicament dezvoltat de Novo Nordisk, sau alte tratamente bazate pe GLP-1, păreau să fie diagnosticaţi cu demenţă într-o proporţie semnificativ mai mică decât cei care îşi gestionau diabetul prin alte metode. Mai precis, adulţii care foloseau injecţiile timp de doi ani prezentau un risc cu aproximativ 20% mai mic de a primi un diagnostic de demenţă, scrie Financial Times.

 „Acesta nu este în niciun caz un argument definitiv, dar ne-a atras atenţia”, spune Martin Holst Lange, directorul ştiinţific al companiei.

Pentru a înţelege de ce acest medicament ar putea fi util şi în Alzheimer, trebuie explicat ce este GLP-1. GLP-1 este un hormon natural produs de intestin după ce mâncăm. El spune pancreasului să elibereze insulină atunci când zahărul din sânge creşte şi trimite semnale creierului care ne fac să ne simţim sătui mai repede. Astfel, GLP-1 ajută organismul să controleze glicemia şi, în acelaşi timp, să reducă apetitul. Semaglutida, substanţa activă din Ozempic şi Wegovy, imită acest hormon şi foloseşte aceleaşi mecanisme naturale pentru a ajuta pacienţii cu diabet să-şi controleze zahărul din sânge şi pentru a sprijini pierderea în greutate.

Noua miză a Novo Nordisk este că semaglutida ar putea avea efecte benefice şi asupra creierului. Studiile sugerează că medicamentul poate reduce inflamaţia cerebrală şi poate îmbunătăţi modul în care creierul foloseşte zahărul, procese care sunt afectate la pacienţii cu Alzheimer. În acest fel, semaglutida ar putea încetini sau chiar preveni deteriorarea cognitivă, abordând boala printr-un mecanism complet diferit faţă de medicamentele actuale, care vizează direct acumularea de proteine toxice numite amiloid.

Novo Nordisk, deja implicată în cercetări pentru tratamente GLP-1 în afecţiuni asociate obezităţii, inimii şi ficatului, a văzut în această descoperire un semnal care merită explorat. Rezultatele studiilor clinice, cele mai ample realizate până acum pe această clasă de medicamente, sunt aşteptate în această toamnă, iar dacă se confirmă ipoteza, semaglutida ar putea schimba fundamental tratamentul Alzheimerului.

Alzheimer este însă un domeniu extrem de dificil pentru industria farmaceutică. Sute de studii promiţătoare au eşuat de-a lungul decadelor, iar cele mai recente medicamente aprobate de Eisai şi Eli Lilly doar încetinesc evoluţia bolii cu aproximativ o treime şi vin cu riscuri grave, inclusiv sângerări cerebrale rare, dar uneori fatale. În acest context, miza Novo Nordisk este imensă, iar pariul este la fel de riscant. Analiştii UBS estimează că există o şansă de doar 1 din 10 ca semaglutida să genereze venituri suplimentare de 15 miliarde de dolari anual din tratamentul Alzheimerului.

 „Suntem entuziasmaţi, dar conştienţi de riscurile ridicate”, afirmă Lange.

Pentru Novo, studiile vin într-un moment delicat. Compania daneză a revizuit de două ori prognoza de creştere în acest an, pe fondul concurenţei tot mai puternice din partea Eli Lilly şi al presiunilor generate de farmacii care produc versiuni mai ieftine ale medicamentelor sale. Acţiunile Novo au scăzut cu aproximativ 60% în ultimele 12 luni, comparativ cu o pierdere de 23% pentru Lilly. Chiar şi aşa, succesul în domeniul Alzheimer ar putea consolida poziţia companiei nu doar ca lider în tratamente pentru diabet şi obezitate, ci şi ca pilon al economiei Danemarcei, având un impact semnificativ asupra PIB-ului şi exporturilor ţării.

Chiar dacă studiile nu vor confirma ipoteza, cercetarea academică asupra GLP-1 şi Alzheimer va continua. Instituţii din întreaga lume deja testează combinaţii de semaglutidă cu alte medicamente, iar fundaţii internaţionale au investit peste 1,5 milioane de dolari în proiecte care explorează potenţialul GLP-1 în domeniul demenţei. Cercetători precum Lenka Maletinska de la IOCB Praga atrag atenţia că cheia succesului în lupta împotriva Alzheimerului este intervenţia cât mai timpurie, înainte ca amiloidul să înceapă să distrugă creierul.

„Fiecare dintre noi este predispus, mai devreme sau mai târziu, la o formă de demenţă. Întrebarea este doar când se întâmplă”, spune ea.

Dacă semaglutida va reuşi să încetinească sau să prevină apariţia bolii, ar putea reprezenta nu doar o revoluţie medicală, ci şi un succes strategic uriaş pentru Novo Nordisk, compania care a dat lumii cea mai vânată pastilă de slăbit şi care joacă un rol vital în economia Danemarcei. Miza este uriaşă, riscurile sunt mari, dar dacă pariul reuşeşte, impactul ar putea fi la fel de impresionant pentru sănătatea globală şi pentru piaţa farmaceutică, cât a fost deja pentru siluetele din Hollywood.