România se află în faţa riscului de a pierde 7,8 miliarde de euro din fondurile europene alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), avertizează Dragoş Pîslaru, noul ministru al investiţiilor şi proiectelor europene. În joc sunt investiţii în şcoli, spitale, autostrăzi şi căi ferate, programe pentru IMM-uri, locuinţe pentru tineri sau împăduriri. 

„Suma de proiecte de investiţii care au un semn de întrebare în acest moment legat de capacitatea de a fi implementată este de 7,8 miliarde de euro. Discutăm aici de şcoli, discutăm de spitale, discutăm de segmente de autostradă, discutăm de infrastructură feroviară, de infrastructură socială, de locuinţe pentru tineri, de bani pentru întreprinderile micii şi mijlocii şi dezvoltarea sectorului privat, de împăduriri, de cam toate capitolele, sau de o bună parte din capitolele cruciale care au în acest moment un risc de ajustare semnificativ”, a spus Dragoş Pîslaru în cadrul unei conferinţe de presă. 

Ministrul a explicat că România a pierdut deja 10,7 milioane euro din cererea de plată numărul 2, iar 860 de milioane euro sunt blocate în cadrul celei de-a treia cereri de plată. În plus, România riscă să piardă alte 7,8 miliarde euro bani europeni din componenta de împrumut.

Dragoş Pîslaru critică modul în care a fost structurat PNRR-ul României, spunând că pentru a include cât mai multe obiective, proiectele majore – în special cele din infrastructură – au fost împărţite între fonduri europene şi bugetul naţional, fără o analiză realistă a capacităţii de finanţare.

„Pe cei 28,5 miliarde de euro alocaţi pe PNRR s-a construit un mare balon de săpun. Mai întâi, ca să băgăm cât mai multe lucruri în PNRR, s-au fracţionat proiecte majore, autostrăzi. Cu alte cuvinte, ca să băgăm toate autostrăzile, în loc să zic că se finanţează autostrada A7 integral din PNRR, am pus că se finanţează jumătate din PNRR şi jumătate dintre fonduri naţionale, ca să încapă şi A8-ul şi alte lucruri. Făcând acest lucru fracţionat, ai nişte angajamente bugetare pe bani naţionali, pe care România îi are şi nu îi are în această perioadă, cu deficit bugetar 9,3%”, a detaliat Pîslaru. 

În infrastructura feroviară, dintre cei 2.741 de kilometri de cale ferată prevăzuţi pentru modernizare sau construcţie, 854 km – în valoare de 1,4 miliarde euro – sunt în pericol.

„Nu discutăm doar de infrastructura rutieră, discutăm şi de infrastructura feroviară. Cu semn de întrebare în acest moment din cei 2.741 de kilometri de infrastructură feroviară care trebuiau modernizate sau infrastructură nouă 854 de kilometri sunt cu semn de întrebare. Discutăm în acelaşi timp aferent unei sume de 1,4 miliarde de euro. Infrastructura feroviară este o prioritate foarte mare a României. Evident vom găsi o sursă alternativă, se va faza, nu înseamnă că se pierd proiectele, dar înseamnă că ratăm o ocazie a le fi făcut la timp”, a mai spus Pîslaru.

De asemenea, ministrul susţine că până la mijlocul săptămânii viitoare va fi publică o situaţie foarte clară cu privire la stadiul implementării tuturor proiectelor care ies din PNRR. 

„Asta înseamnă că discutăm de cele 7,8 miliarde de euro , dar şi de diferenţa care a fost asumată prin contracte de finanţare până la cei 47,4 miliarde de euro. Dintre ele, cele care sunt doar pe hârtie trebuie scoase.”