O primă etapă este scanarea lucrărilor la predarea lor de către elevi, în prezenţa lor, de către profesorii asistenţi, cu echipamente speciale.

Apoi, lucrările sunt încărcate pe o platformă securizată a Ministerului Educaţiei şi anonimizate automat.

Modul de notare

Fiecare lucrare, fie că este simulare, fie că este un examen real, este corectată de doi profesori, independent unul de celălalt.

Fiecare evaluator acordă note pe baza baremului de evaluare.

Dacă diferenţa dintre notele acordate de cei doi profesori este mai mică sau egală cu 1 punct, nota finală se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire.

Dacă diferenţa dintre evaluări depăşeşte 1 punct, lucrarea intră într-o a treia evaluare de către alţi doi profesori.

Platforma digitală distribuie lucrările la evaluatori din diverse judeţe. Datele personale sunt securizate prin măsuri tehnice stricte.

„Personajul avea un cap de păsărică”

Simularea la limba română a produs ceva confuzii printre elevi, lucru care s-a văzut în modul nesigur de exprimare al acestora, cu un limbaj precar şi o gramatică incertă.

Bunăoară:

„Personajul avea un cap de păsărică şi nişte şoareci (cioareci, n.

red.) deasupra genunchilor”. „Omul era îmbrăcat căcăcios (sărăcăcios, n. red.), aşa cum îl descrie autorul, şi era peticit ca Franchenştain”.

Sau aceasta – „Reuşita unei călători (călătorii, n. red.) depinde în primul rând de punga cu mâncare. Mama pune cornuri, tata pune bere”.

„Nu ne-a predat ce e un text blagian”

Anul trecut, o exprimare preţioasă a profesorilor în redactarea cerinţelor a fost de natură să le provoace confuzie. Elevii au avut de răspuns unor cerinţe pe baza unui text al lui Blaga şi au folosit cuvântul „blagian” (care ţine de Blaga), termen care i-a pus în mare dificultate.

„Nu ştiu, nu ne-a predat ce e un text blagian”.

În textul belgian ne dă peste cap emoţia căsătoririi cu un copac”.

„Poezia e despre Paşte. În mintea poetului, albinele sunt responsabile de înviere, pe care o amestecă cu miere şi cu ceară de lumânări”.

„Rima din prima strofă a încrucită”.

„Măsura primelor două versuri este de şapte cuvinte şi o cratimă”.

„Poezia ne prezintă un copac care doarme într-o stare dumnezeiască şi nu se lasă sculat din ia”.

”Arborele plânge nişte muguri, iar autorul se ia de soare, că de ce l-a supărat?”

La una dintre cerinţe, copiii au avut de făcut o paralelă între poezia „Trezire” şi un articol din revista „Dilema Veche”.

„Autorul Lucian Blaga şi doamna Cristina au în comun o dilemă despre albine şi faguri, aşa că el face poezii iar ea şi-a făcut un site”

„Sunt foarte deschisă, deci î-mi schimb părere-a dacă e cazul”.

Dezastru la limba română

Mai mult de 58.000 de copii au luat sub 5 la română anul trecut.

53% au eşuat la gramatică: nu ştiu diferenţa dintre „ia-ţi” şi „i-aţi” şi nu ştiu să articuleze substantivul „copii”.

85% dintre candidaţi nu au dovedit că sunt capabili să argumenteze în mod coerent o opinie.

42% nu au reuşit să scrie o compunere de cel puţin 150 de cuvinte.