O treime dintre companiile multinaţionale (34%) consideră că tarifele comerciale suplimentare sau barierele netarifare ar avea un impact semnificativ asupra activităţii lor, în timp ce 57% estimează un impact moderat. Pentru a diminua efectele acestor măsuri, aproape 30% ar creşte preţurile, iar 16% ar lua în calcul relocarea producţiei sau orientarea exporturilor către alte pieţe, notează studiul Deloitte 2025 Global Tax Policy Survey.

Potrivit acestuia, monitorizarea tarifelor şi a reacţiilor pe care le generează reprezintă una dintre caracteristicile cheie ale politicii fiscale globale în 2025, dat fiind că acestea ar putea să înlocuiască anumite politici fiscale naţionale, în circumscripţii aflate în căutarea unor avantaje competitive pe plan global.

Studiul evaluează impactul a cinci teme fiscale majore asupra activităţii multinaţionalelor: transparenţa şi raportarea (pe primul loc, la fel ca în 2024), digitalizarea sistemelor fiscale, criteriile de sustenabilitate (în urcare de pe locul cinci anul trecut, studiul fiind realizat înainte de simplificarea cerinţelor de raportare din UE prin pachetul Omnibus I), reforma fiscală internaţională – impozitul minim pe cifra de afaceri, Pilonul II din reforma OCDE – şi implicaţiile fiscale asociate forţei de muncă.

Aspectele legate de transparenţă şi raportare continuă să preocupe companiile multinaţionale prin prisma poverii administrative pe o implică. Astfel, 82% dintre participanţii la studiu estimează că, în următorii doi-trei ani, vor creşte cerinţele de transparenţă a datelor fiscale, având în vedere, în principal, obligaţiile aferente raportării publice ţară cu ţară (Public Country-by-Country Reporting – Public CbC) şi criteriile de sustenabilitate.

Raportat la digitalizarea sistemelor fiscale, 86% dintre participanţi spun că autorităţile naţionale continuă să facă progrese în adoptarea modelului OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) de administrare fiscală 3.0 - o administraţie modernă şi digitală. Însă, în timp ce 77% estimează efecte benefice, precum îmbunătăţirea relaţiei dintre contribuabili şi autoritatea fiscală, economie de timp şi de resurse la conformarea fiscală etc., 22% se aşteaptă la creşterea costurilor şi a complexităţii procedurilor de raportare.

Sustenabilitatea, a treia temă de impact anul acesta, care a urcat două locuri faţă de anul trecut, reprezintă o prioritate absolută pentru mai mult de jumătate dintre participanţii la studiu. La momentul colectării datelor, peste 90% dintre companii se aşteptau la un impact major din partea mecanismului UE de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM).

Ca urmare a evoluţiilor din reforma fiscală internaţională (implementarea impozitului minim pe profit la nivel global – Pilonul II din acordul OCDE), aproape jumătate din participanţii la studiu se aşteaptă să plătească impozite mult mai mari, în timp ce un procent similar anticipează doar o creştere marginală a taxelor din această cauză.

Din perspectiva forţei de muncă, a cincea temă analizată, activitatea transfrontalieră la distanţă continuă să reprezinte o provocare atât pentru întreprinderi, cât şi pentru autorităţile naţionale. În acest caz, cei mai mulţi participanţi au invocat reglementările legate de impozitul pe profit (76%), cum ar fi preţurile de transfer şi riscurile legate de crearea de sedii permanente, dar şi taxele pe muncă ( 69%) şi contribuţiile sociale (58%).

„La cele cinci teme de impact analizate în studiu se adaugă şi incertitudinea tot mai pregnantă cu privire la regulile fiscale care guvernează cooperarea între mai multe jurisdicţii, cum ar fi reglementările emise în baza recomandărilor OCDE sau directivele europene. În trecut, acestea erau subiectul unor dezbateri întinse pe ani sau chiar pe decenii, în anumite cazuri, dar mai nou se consemnează schimbări mult mai rapide, care pun companiile în dificultate din perspectiva planurilor pe termen lung”, spune Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

El subliniază că modificarea în regim de urgenţă a cerinţelor de raportare privind sustenabilitatea, tarifele comerciale anunţate sau impuse de SUA mai multor ţări şi contramăsurile acestora din urmă sunt doar câteva exemple care au luat prin surprindere comunitatea de afaceri internaţională. La acestea se adaugă şi anunţul UE potrivit căruia finanţarea planurilor din zona de apărare ar putea avea drept sursă inclusiv o taxă asupra companiilor care îşi desfăşoară activitatea şi vând în UE, cu cifra de afaceri de cel puţin 100 de milioane de euro.

„Această incertitudine se manifestă şi asupra companiilor multinaţionale care activează în România, astfel că acestea ar trebui să pledeze, individual sau la nivel de grup, pentru intensificarea cooperării internaţionale în direcţia asigurării coerenţei şi predictibilităţii reglementărilor în domeniul fiscal”, concluzionează Dan Bădin.

Studiul Deloitte 2025 Global Tax Policy Survey, ajuns la a 12-a ediţie, este realizat anual, începând din 2014, în rândul reprezentanţilor departamentelor de taxe şi al directorilor financiari, pentru a analiza impactul noilor reglementări fiscale aplicabile la nivel internaţional asupra companiilor din întreaga lume. Studiul din acest an cuprinde opiniile exprimate de peste 1.100 de reprezentanţi ai companiilor din 28 de ţări.