România pierde anual 9 miliarde de euro din fraudă de tip carusel, potrivit unei estimări a Tax Institute, o sumă care depăşeşte costul unor investiţii majore de infrastructură precum Autostrada Moldovei, un proiect estimat la 6.4 mld. euro. La aceasta se adaugă o economie subterană semnificativă, cu peste 20% din muncă evaluată drept nedeclarată şi, implicit, nefiscalizată, ceea ce limitează sever capacitatea de colectare a statului, explică Andreea Nica, vicepreşedinte CFA România.

„Tax Institute estimează că pierdem 9 miliarde de euro în fiecare an cu fraudă de tipul carusel. Avem peste 20% din munca din România, care este evaluată ca muncă nedeclarată, deci este o muncă nefiscalizată.” a declarat Andreea Nica, la emisiunea de business ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business.

Fenomenul evaziunii nu este uniform distribuit în mediul de afaceri. O parte a antreprenorilor îşi desfăşoară activitatea corect, asigură locuri de muncă şi îşi plătesc taxele, în timp ce o altă categorie decontează pe firmă cheltuieli personale, plăteşte salariul minim pe economie şi completează veniturile angajaţilor prin plăţi informale, în plic. Această practică reduce artificial baza de impozitare şi distorsionează concurenţa dintre companii.

Potenţialul de colectare rămâne, în acest context, mult sub nivelul real al economiei, iar veniturile bugetare ale României continuă să fie sub media europeană de 40% din PIB.

„În zona de antreprenoriat este o mare masă de antreprenori cinstiţi care îşi fac treaba corectă, asigură locuri de muncă, îşi plătesc taxele, dar avem şi foarte mulţi antreprenori care îşi decontează pe firmă tot felul de cheltuieli, care plătesc salariile minime pe economie şi apoi scot dividende şi completează cu nişte plăţi în plic. Deci avem un potenţial de colectare mult mai mare şi atunci când veniturile ar creşte, să fim şi noi în media europeană la 40% din PIB, n-am mai avea această mare problemă a suportabilităţii cheltuielilor, dar noi discutăm despre cum să reducem cheltuielile.” a declarat Andreea Nica.

Discuţia publică actuală este orientată preponderent spre reducerea cheltuielilor bugetare, nu spre creşterea colectării. În sectorul public, ajustările de personal realizate până acum nu au vizat, în fapt, posturile redundante, ci angajaţi cu salarii reduse, care au ales să părăsească sistemul din cauza nivelului de remunerare.

„Ne bucurăm că am ajustat puţin, dar în realitate, din sectorul public nu ies oamenii care sunt sinecuri, ies oamenii care sunt sătui, oamenii care sunt plătiţi puţin, şi avem salarii în sectorul public, în realitate, mici.” mai punctează Nica la ZF Live.