Seceta extremă şi nivelul fără precedent de scăzut al Dunării au schimbat în numai câteva săptămâni ecuaţia energetică a României.

Cu un reactor de la Cernavodă oprit, producţia hidro afectată şi consumul care urcă puternic în serile caniculare, România este obligată să acopere o parte tot mai mare din necesar prin importuri.

Principalul câştigător regional este Bulgaria, care anunţă exporturi record şi „milioane” în venituri suplimentare. În spatele situaţiei se află însă şi o diferenţă structurală: vecinii de la sud au investit masiv în baterii care cumpără energie atunci când este ieftină şi o pot vinde exact când România are cea mai mare nevoie de ea.

Imaginea sistemului energetic românesc din primele zile ale lunii august arată cât de repede poate schimba seceta balanţa energetică a unei ţări.

Pe 5 august, România a consumat în medie 6.089 MW şi a produs 5.397 MW, rezultând un import mediu de 693 MW. Diferenţa faţă de anul trecut este vizibilă mai ales în structura producţiei: energia nucleară a furnizat în medie numai 679 MW, faţă de 1.303 MW în aceeaşi zi din 2025, iar hidrocentralele au produs 1.108 MW, faţă de 1.371 MW cu un an înainte.

Situaţia devine mult mai dificilă după apus, când producţia fotovoltaică dispare, iar consumul rămâne ridicat din cauza aerului condiţionat.

Premierul Ilie Bolojan declara la sfârşitul lunii iulie că România ajunge să importe circa 1.700 MW la vârful de seară, la un consum de aproximativ 7.000 MW. Bucureştiul căuta volumele suplimentare în Bulgaria, Grecia şi Ucraina.

În unele intervale, deficitul a devenit între timp şi mai mare. În seara de 6 august, datele Transelectrica analizate de Mediafax arătau un consum de aproximativ 7.232 MW la ora 19:45, în timp ce producţia internă era de numai 4.991 MW. Importul net se apropia astfel de 2.240 MW, aproape o treime din consumul instantaneu.

La numai câteva zeci de kilometri în aval de frontiera românească, situaţia arată diferit.

Centrala nucleară de la Kozlodui continuă să funcţioneze, în ciuda nivelului foarte scăzut al Dunării. Ministrul bulgar al Energiei, Iva Petrova, afirma vineri că sistemul dispune de suficiente centrale termice, fotovoltaice, hidrocentrale şi baterii pentru a acoperi consumul intern inclusiv într-un scenariu mai dificil la Kozlodui, centrala nucleară a bulgarilor.

Rezultatul: Bulgaria exportă acum 32.000-33.000 MWh de electricitate pe zi, un nivel record, potrivit ministrului.

„Din cauza crizei de pe Dunăre câştigăm milioane în venituri suplimentare faţă de nivelul obişnuit”, a declarat Petrova, potrivit presei bulgare.

România este unul dintre clienţii naturali ai acestui surplus.

În seara de 6 august, fluxurile fizice pe liniile dintre Bulgaria şi România au depăşit temporar 2.400 MW. Asta nu înseamnă că întreaga cantitate a fost cumpărată şi consumată în România – o parte poate tranzita sistemul românesc către alte state – dar arată dimensiunea coridorului energetic care s-a format peste Dunăre.

Bulgaria a construit o „baterie” uriaşă chiar înaintea crizei
Avantajul Bulgariei nu vine însă doar de la Kozlodui.

În ultimul an, ţara a construit într-un ritm extrem de rapid capacităţi de stocare a electricităţii.

Ministrul Iva Petrova vorbeşte despre peste 6 GW de capacităţi de stocare introduse în sistem în mai puţin de un an, dezvoltarea fiind susţinută inclusiv prin Planul de Redresare şi Rezilienţă.

În orele de vârf, bateriile bulgare ar putea livra peste 3.000 MW timp de mai multe ore, potrivit directorului Electohold Trade, Martin Gheorghiev.

Mecanismul este simplu şi extrem de profitabil în zile precum cele de acum.

În orele însorite, România şi Grecia pot produce cantităţi mari de energie solară, iar preţurile scad. Bateriile bulgăreşti pot cumpăra şi stoca surplusul. Seara, fotovoltaicele dispar, consumul regional rămâne ridicat, iar ţări precum România au nevoie de importuri. Energia stocată este atunci readusă pe piaţă la preţuri mai mari.

Un consultant bulgar în energie explica încă din iulie că bateriile permit operatorilor din Bulgaria să cumpere surplusurile existente inclusiv în România şi Grecia, să le stocheze şi să le revândă atunci când apare deficitul.

Energia se poate scumpi de câteva ori în aceeaşi zi
Diferenţa dintre aceste intervale nu este deloc neglijabilă.

Pentru ziua de 7 august, preţul mediu pe piaţa pentru ziua următoare din România a fost de 158,31 euro/MWh. În anumite intervale, însă, energia a coborât la aproximativ 80 de euro/MWh, pentru ca în perioada de seară să urce până aproape de 260 euro/MWh.

Tocmai această diferenţă este mediul ideal pentru baterii: încărcare când energia este abundentă şi ieftină, descărcare când cererea şi preţurile cresc.

În cazul Bulgariei, avantajul este amplificat de faptul că centrala Kozlodui continuă să livreze constant energie de bază. Nuclearul asigură aproximativ 37-38% din mixul bulgar, în timp ce fotovoltaicele pot ajunge în orele însorite la circa 30%, potrivit datelor prezentate de Electohold Trade.
Importul de electricitate nu reprezintă în sine o anomalie. România face parte din piaţa europeană interconectată şi poate importa într-un interval şi exporta în următorul, în funcţie de producţie, consum şi preţ.

Problema actuală este mărimea deficitului în orele critice şi caracterul său forţat de pierderea unor capacităţi interne.

Comisia Europeană apreciază că, pentru moment, nu există o ameninţare imediată asupra securităţii aprovizionării, iar interconectările dintre ţările europene permit compensarea deficitelor regionale.

Dar seceta nu afectează numai România. Ungaria a redus drastic producţia centralei nucleare Paks, iar centrale din Franţa, Italia, Slovenia şi alte state au fost afectate de temperaturile ridicate sau de lipsa apei.

Cu cât mai multe ţări caută energie simultan, cu atât importul devine mai dificil şi mai scump.