Principala contribuţie la creşterea inflaţiei în trimestrul II a revenit componentei energetice în coşul de consum. Preţurile la benzină şi motorină au reflectat rapid efectele războiului din Golful Persic, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu la prezentarea Raportului privind inflaţia. 

Ce a mai spus Mugur Isărescu:

Despre inflaţie

- Scumpirea materiilor prime energetice a antrenat şi majorări de preţ pentru alţi combustibili.

- Avem şi o creştere a cotaţiilor la gaze, dar în acest caz creşterea nu a afectat direct preţurile de consum, măsurile de sprijin fiind menţinute.

- Avem un efect întârziat, canicula, care a alimentat scumpiri la electricitate.

- Pe lângă bunurile energetice, conflictul din Golful a perturbat şi preţurile altor materii prime, evoluţie care alături de criza microcipurilor a suplimentat presiunile pe lanţurile de valoare adăugată.

- Variaţia anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a întrerupt traiectoria descendentă în T2 2026. Uşoara majorare a fost determinată de serviciile de piaţă şi de mărfurile nealimentare.

- Avem creşteri mai mari la servicii şi probabil că este o tendinţă care va urma, este şi efect calculat la nivel internaţional pentru ţările care vin din urmă ca nivel de dezvoltare

- Componenta alimentară a avut o influenţă dezinflaţionistă clară, dat fiind contextul relativ benign pe pieţele agroalimentare şi diminuarea ritmului de creştere a costurilor cu forţa de muncă în industria de profil

- Din punct de vedere al inflaţiei, costul unitar cu forţa de muncă per ansamblu în T1 2026 a fost relativ decent.

- Avem însă şi o evoluţie practic nulă a productivităţii muncii, un ritm redus dar pozitiv al salariilor pe salariat. 

- Condiţiile relaxate pe piaţa muncii ne ajută în ceea priveşte evoluţia viitoare a inflaţiei.

- Avem creşteri salariale moderate, care nu duc la presiuni deosebite în ceea ce priveşte preţurile de consum.

- Deviaţia PIB e pozitivă din punct de vedere al inflaţiei şi mai puţin pozitivă din punct de vedere al creşterii economice.

- Nu ne aşteptăm la o revenire rapidă a creşterii economice. 

- Consumul privat şi-a accentuat scăderea pe fondul declinului puterii de cumpărare, a restrângerii apelului la creditare la nivelul populaţiei şi al unui nivel scăzut de încredere al consumatorilor.

- Creditele sunt stagnante la nivel de populaţie, atât creditele pentru consum, cât şi pentru locuinţe.

- La nivelul corporate avem creşteri mari, 20%. Nu există o scădere generală a creditării, ceea ce înseamnă că profesioniştii şi-au dat seama dobânzile sunt real negative. 

- Investiţiile au continuat să crească deşi încetinit, creşterea potenţialului productiv al economiei depinde fundamental de intensificarea absorţiei de fonduri europene.

- Facem apel pentru toate măsurile necesare ca atragerea fondurilor europene să continue la nivelul prevăzut.

- O nouă scădere a deficitului comercial este o veste bună, deocamdată s-a realizat pe recoltei bune din anul 2025 şi a temperării cererii interne. 

- Nu avem o evoluţie bună la exporturile industriei, în general producţia industriala în România este pe partea negativă, datorită scăderii cererii înregistrate pe pieţele noastre principale de export din Europa.  

- Exporturile industriei s-ar putea redresa în măsura în care semnalele pozitive privind cererea externa se vor confirma şi sperăm să se  întâmple acest lucru.

- Cursul este mai flexibil, ceea ce cred că este bine.

- În ceea ce priveşte prima de risc, stăm în continuare cea mai ridicată ceea ce înseamnă şi dobânzi de împrumut mai înalte pentru România.

- Aşteptările privind inflaţia nu sunt pozitive sunt pesimiste din perspectiva operatorilor economice, dar analiştii bancari au încredere în Banca Naţională şi în intrarea inflaţiei în apropierea ţintei.

Prognoza macroeconomică

- Coordonatele mediului extern se bazează pe ipoteza normalizării tranzitului prin Strâmtoarea Hormuz, fără a exclude posibile episoade de volatilitate.

- Prognoza noastra arată scădere puternică şi rapidă a inflaţiei până spre sfârşitul anului cu fluctuaţii mai ales în ultimele lui ale acestui an.

- Faţă de prognoza anterioară de 5,5% a inflaţiei, acum avem 6,1% pentru decembrie, deoare ce s-a introdus ceea ce e acum cert canicula, seceta şi impactul asupra producţiei de electricitate şi impactul în ceea ce priveşte situaţia energiei în România.

- Chiar cu 0,5 puncte peste tendinţa este de scădere în continuarea şi se intră în intervalul de variaţie din jurul ţintei în T4 2027.

- Avem în esenţă o menţinere a perspectivei de corecţie amplă în acest trimestru, reducere aproape la jumătate a ratei inflaţiei anuale ca urmare a disipării efectelor statistice direct asociate majorării cotelor de TVA, accizelor şi preţurilor energiei electrice din anul anterior.

- Treptat pe parcursul anului următor intrăm ţinta de inflaţie şi noi sperăm că în lipsa unor factori care pot să schimbe aceeastă traiectorie să ajungem în interiorul ţintei în T4/2024.

- Pentru acest an mai avem o creştere suplimentară a preţurilor la combustibili pe care trebuie să o avem în vedere.

- La sfârşitul acestui an inflaţia CORE2 ajustat la un nivel rezonabil, 3,6%.

- Componentele exogene ale inflaţiei au contribuţie la inflaţia IPC uşor mai ridicată faţă de raportul precedent, dar cu modificări mai vizibile în structură pentru 2026.

- Faţă de raportul precedent, variaţia anuală a preţurilor legume, fructe, ouă este vizibil mai bună. 

- În ceea ce priveşte gap-ul PIB, el este revizuit în jos în T2-T4 2026 date fiind perspectivele economice pe termen scurt şi în sus pe termen mediu, datorită corecţiei evoluţiei leului.

- Sunt efecte inerente ale consolidării fiscale.

Riscurile la adresa traiectoriei inflaţiei

- Din mediul extern nu putem în momentul actual nu putem spune că se va termina războiul din Golf prea rapid. Nu avem aceste date care să ne ajute să prezentăm o asemenea perspectivă.

- La preţurile materiilor prime, îndeosebi componente energetice şi bunuri alimentare, mai degrabă în sensul creşterii sunt riscurile şi în principal datorită energiei.

- Dacă ne uităm la indicele preţurilor de consum, bunurile alimentare au avut creşterea cea mai mică.

- În ceea ce priveşte deciziile administrative şi cele privind politica fiscală şi de venituri în ambele sensuri mizăm pe finalizarea PNRR, este esenţial.

- Procesul de consolidare fiscală nu necesită noi majorări de taxe ci să păstrăm direcţia. Vom avea presiuni sociale şi salariale, dar consolidarea fiscală aşa trebuie să continue.

- Pe termen mediu asistăm la expirarea schemei de protecţie a consumatorilor în cazul preţului gazelor naturale.

- Pe piaţa muncii există ceva mai puţină tensiune structurală, dar vom avea în continuare tensiuni sociale legate de majorări de salarii mai ales în schema bugetară şi ele se văd oricum.

- Am menţinut rata de politică monetară la nivelul de 6,50 pe an. A fost un exces de responsabilitate.

- La nivelul actual de 8% a ratei inflaţiei este sensibil peste rata de politică monetară sau invers, rata de politică monetară este sensibil sub rata inflaţiei şi nicăieri în lume nu se mai practică dobânzi real negative.

- Este evident că dobânzile vor scădea şi rata de politică monetară va scădea în perioada următoare pe măsură ce inflaţia scade, dar nu putem discuta acum când inflaţia este încă peste rata de politică monetară.