„Sunt două motive care puteau duce la aceste modificări. Primul motiv era alinierea cu ce este scris în PNRR, iar al doilea motiv este că se doreşte o creştere de taxe, o creştere de încasări în special la bugetele locale. Cred că al doilea a fost principalul motiv din cauza manierii în care a fost implementată.“

Modificarea impozitelor pe clădiri are impact asupra întregii populaţii şi a întregului mediu de business, este de părere Adrian Vascu, senior partner în cadrul companiei de consultanţă Veridio şi vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR).

„O chestiune care are impact asupra întregii populaţii şi a întregului mediu de busi­ness este acea parte din Codul fiscal care se referă la modificarea impozitelor pe clă­diri. Sunt două motive care puteau duce la aceste modificări. Primul motiv era alinierea cu ce este scris în PNRR şi faptul că ar trebui făcute lucruri acolo pentru a merge înainte, iar al doilea motiv este că se doreşte o creş­tere de taxe, o creştere de încasări în special la bugetele locale. Cred că al doilea a fost prin­cipalul motiv din cauza manierii în care a fost implementată“, a declarat Adrian Vascu în cadrul videoconferinţei ZF „Vocea me­diu­lui de business. Cum va arăta economia după avalanşa de modificări fiscale pregătită de guvern“.

Ministerul de Finanţe a publicat la începutul săptămânii trecut un pachet extins de măsuri fiscale prin care speră să obţină, numai în 2022, 2,2 miliarde de lei la bugetul de stat. Dacă noile modificări ale Codului Fiscal sunt aprobate şi intră în vigoare, cota minimă de impozitare pentru clădirile nerezidenţiale creşte de la 0,2% la 1%.

„Acest obiectiv de creştere a impozitelor a fost implementat în cel mai prost mod posibil. Impozitul în România are două componente, valoarea impozabilă şi cota de impozitare. Terenurile le-am uitat în continuare la o impozitare pe nişte sume care nu se cunosc de unde provin. Motivul pentru care în modificarea actuală terenul nu a fost unit cu clădirea mă face să cred că de fapt nu s-a vrut reforma de care va fi nevoie la un anumit moment, ci s-a urmărit o creştere de impozit“, detaliază Vascu.

Măsurile care au fost luate au vizat ambele componente, valoarea impozabilă şi cota de impozitare. La clădirile nerezidenţiale, creşterea cotelor a fost de la 0,2% cât era valoarea minimă la 1,3%, valoarea maximă.

„Practic a crescut minima de la 0,2%, la 1%. Dacă ne uităm pe cotele din România, vom vedea că toate firmele de fapt erau impozitate cu o cotă de cel puţin 1%, cu o excepţie la Iaşi, unde era 0,95%. În schimb, toate persoanele fizice care au deţinut şi deţin clădiri cu utilizare nerezidenţială, spaţii comerciale, benzinării, toate plăteau cam 0,2% - 0,1%. La această categorie de contribuabili, doar din cotă, creşterile de impozite vor fi duble sau mai mult“, a mai spus Adrian Vascu.

Vicepreşedintele ANEVAR crede că cea mai simplă soluţie pentru autorităţi ar fi să se concentreze pe cotele de impozitare, să le ajusteze, iar din această ajustare de cote pe valorile impozabile existente pot obţine un plus pe care l-au avut în vedere pentru bugetul pe anul viitor. „În paralel cu acest lucru, gândeşti un sistem de ajustare a valorii impozabile punând terenul alături de clădire, văzând maniera în care poţi să obţii aceste valori şi te gândeşti la aceste lucruri pentru ca pe termen lung să ai un sistem predictibil şi pentru mediul de business şi pentru oamenii care trebuie să plătească impozite“, a concluzionat Adrian Vascu.