Atacul cibernetic care a scos din funcţiune, începând de marţi, 14 iulie, toate sistemele informatice ale Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) are o miză mult mai mare decât blocajul administrativ vizibil la ghişeele oficiilor de cadastru: mii de cumpărători de locuinţe noi, care aveau antecontracte semnate şi trebuiau să încheie contractele de vânzare până la 31 iulie pentru a beneficia de TVA de 9%, riscă să rateze termenul şi să plătească diferenţa până la cota de 21%, adică mii sau chiar zeci de mii de euro în plus. Iar în plină criză politică, guvernul, cu puteri limitate, nu poate emite o ordonanţă de urgenţă care să prelungească termenul.

 

Aplicaţia de cadastru şi carte funciară e-Terra, serviciile de e-mail şi toate celelalte servicii informatice ale ANCPI rămân indisponibile, a anunţat instituţia vineri seară, fără a avansa vreun termen de remediere. „Întrucât întregul flux de lucru este complet digitalizat, indisponibilitatea aplicaţiei informatice face imposibilă atât înregistrarea unor noi cereri de recepţie şi/sau înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, cât şi soluţionarea cererilor deja înregistrate", a transmis ANCPI. Fără extras de carte funciară, notarii nu pot autentifica tranzacţii, băncile nu pot acorda credite ipotecare, iar intabulările sunt oprite. Practic, piaţa imobiliară din România este îngheţată.

 

„În momentul de faţă nu se mai poate realiza nicio tranzacţie de vânzare, indiferent că vorbim de proprietăţi aflate în blocuri vechi sau noi. Cel mai grav este pentru cei care aveau antecontracte semnate pentru proprietăţi care se încadrau în TVA de 9%, care ar trebui să semneze contractul de vânzare până la data de 31 iulie 2026. În cazul în care nu se va putea semna contractul în timp util, vor fi obligaţi să plătească TVA de 21%, ceea ce presupune o plată suplimentară de până la 14.000 de euro din partea cumpărătorilor", spune Georgian Marcu, consultant imobiliar, proprietarul agenţiei Green Angels.

 

Legea nr. 141/2025 permite unei persoane fizice să cumpere o singură locuinţă cu TVA redus de 9%, cu condiţia ca livrarea — transferul efectiv al dreptului de proprietate, la notar — să aibă loc până la 31 iulie 2026. De la 1 august, TVA pentru locuinţele noi urcă la 21%. Termenul a fost stabilit prin lege adoptată în Parlament, astfel că nici prelungirea lui nu poate fi făcută printr-o simplă decizie administrativă.

„Vă reamintesc că în momentul de faţă guvernul are puteri limitate şi nu poate da ordonanţă de urgenţă pentru prelungirea termenului de semnare, cel mai probabil această decizie trebuie luată în Parlament", atrage atenţia Georgian Marcu.

 

Or, un vot în Parlament, în plină vacanţă parlamentară şi pe fondul unei crize politice care durează de mai bine de două luni, este o necunoscută. Astfel, soarta financiară a mii de familii care şi-au calculat bugetul de achiziţie la o cotă de TVA de 9% depinde acum de viteza cu care o instituţie a statului îşi repune în funcţiune serverele după un atac informatic.

 

Dincolo de diferenţa de TVA, blocajul ridică o problemă juridică sensibilă pentru tranzacţiile care aveau termene-limită chiar în aceste zile. „De asemenea, trebuie văzut ce se întâmplă cu antecontractele care aveau ca termen-limită de vânzare săptămâna aceasta. În mod uzual, în antecontracte există o clauză conform căreia, dacă tranzacţia nu se închide până la data X, se pierde avansul plătit la antecontract", explică Georgian Marcu.

Deocamdată, piaţa funcţionează pe amânări. „Nu cred că putem vorbi încă de pierderi financiare, o bună parte din tranzacţii s-au amânat pe săptămâna viitoare. Depinde însă de cât timp va dura", spune consultantul imobiliar.

 

Problema imediată nu este însă doar tehnică, ci şi de încredere. ANCPI a prezentat iniţial situaţia drept un „incident tehnic major", pentru ca ulterior să recunoască faptul că a fost ţinta unui atac cibernetic — cel care a produs cea mai amplă întrerupere tehnică din istoria instituţiei. Agenţia susţine că datele administrate nu au fost compromise. În paralel însă, o investigaţie Public Record arată că un hacker a anunţat, încă din 15 iulie, că vinde date care ar proveni din reţelele agenţiei, inclusiv baze de date cu informaţii despre cetăţeni români şi o copie a serverelor GitLab, cu codul-sursă al unor sisteme importante, printre care e-Terra. Presupusul atacator afirmă şi că în sisteme ar fi fost introdus un ransomware şi că ar fi început ştergerea copiilor de rezervă — afirmaţii neconfirmate de ANCPI sau de anchetatori, dar care contrazic frontal comunicatele oficiale.

 

„Cea mai mare problemă însă o reprezintă modul în care autorităţile comunică. Informaţiile sunt contradictorii. Nu ştim încă ce s-a întâmplat concret, ce date sunt afectate, care este termenul de remediere. În primul comunicat al ANCPI ni se spune că datele nu au fost afectate, iar luni baza de date va fi funcţională. În comunicarea oficială către Uniunea Notarilor se spune că «termenul în care aplicaţia e-Terra nu va fi funcţională se prelungeşte, nefiind în prezent în măsură să estimăm durata acestuia»", spune Georgian Marcu.

 

Vidul de informaţie este umplut, previzibil, de speculaţii. „Lipsa aceasta de comunicare duce la apariţia a tot felul de teorii ale conspiraţiei, am văzut în mediul online idei de la «vor să ne fure străinii proprietăţile» până la «guvernul a făcut-o intenţionat pentru a plăti TVA mai mare»", adaugă Georgian Marcu.

 

Cum a ajuns registrul proprietăţii din România — una dintre cele mai importante baze de date ale statului, de care depind tranzacţii, credite ipotecare, intabulări şi, în final, siguranţa dreptului de proprietate — să fie paralizat de un atac informatic? Investigaţia Public Record arată că ANCPI a încheiat, în 2019 şi 2023, două acorduri-cadru pentru servicii şi soluţii de securitate informatică, ambele cu aceeaşi firmă, în valoare totală de aproape 2,5 milioane de lei — circa 950.000 de lei primul şi aproximativ 1,5 milioane de lei cel mai recent, atribuit în decembrie 2023 pe o durată de 48 de luni. Potrivit datelor publicate în presă, documentaţia de achiziţie a serviciilor de securitate nu conţinea cerinţe de backup.

 

Iar ANCPI nu este un caz izolat: este al treilea incident major la o instituţie publică din februarie 2024 încoace, după ce, în decembrie 2025, un atac cibernetic asupra Administraţiei Naţionale Apele Române a afectat circa 1.000 de sisteme informatice.

 

Lipsa investiţiilor şi a personalului specializat în IT în instituţiile statului, gestionarea deficitară a uneia dintre cele mai importante baze de date ale României se suprapune acum peste o criză politică de mai bine de două luni. În timp ce clasa politică se consumă în scandaluri, platformele statului sunt sparte de hackeri, iar consecinţele nu rămân la nivel de comunicate de presă: românii care sperau la o locuinţă mai accesibilă, cu TVA de 9%, riscă să plătească mii sau zeci de mii de euro în plus.

 

Dacă sistemele ANCPI nu revin la funcţionare completă în următoarele zile — iar instituţia refuză, deocamdată, să avanseze orice termen —, fereastra până la 31 iulie se închide efectiv, notariatele neputând procesa în câteva zile un volum de tranzacţii acumulat pe parcursul a două-trei săptămâni de blocaj. Iar factura acestei combinaţii de vulnerabilităţi tehnice netratate şi paralizie politică va fi plătită, ca de obicei, de cumpărători.