Inteligenţa artificială este invocată drept motiv pentru eliminarea a zeci de mii de locuri de muncă, însă unele companii descoperă că tehnologia nu poate prelua toate responsabilităţile oamenilor la viteza anticipată.

Valul concedierilor prezentate drept efect al inteligenţei artificiale riscă să producă un efect de bumerang. După reduceri rapide de personal, o parte dintre companii ajung să recruteze din nou pentru activităţi care nu au putut fi automatizate complet, potrivit unei analize publicate de Forbes.

Materialul menţionează reduceri de 23.000 de posturi la Microsoft şi de 32.000 la UPS în contextul mai larg al restructurărilor asociate cu tehnologia şi eficientizarea. Dimensiunea măsurilor arată presiunea exercitată asupra conducerilor pentru a demonstra rapid că investiţiile în AI produc economii.

Problema apare atunci când organizaţiile confundă capacitatea unui sistem de a executa o sarcină cu posibilitatea de a prelua un rol complet. Cele mai multe locuri de muncă reunesc activităţi repetitive, relaţii cu clienţii, decizii contextuale şi responsabilităţi dificil de descris într-un proces standardizat.

O reducere prea rapidă a personalului poate elimina însă cunoaşterea instituţională, poate încărca echipele rămase şi poate afecta serviciile oferite clienţilor. Costurile reapar ulterior sub forma recrutării, instruirii şi refacerii proceselor.

În acelaşi timp, firmele care comunică disponibilizările exclusiv ca rezultat al AI riscă să creeze neîncredere în rândul angajaţilor. Oamenii pot evita să contribuie la automatizarea propriilor procese dacă percep tehnologia numai ca pe un instrument de eliminare a posturilor.