Volatilitatea generată de riscuri climatice, tensiuni geopolitice şi inflaţie nu mai este un fenomen abstract, ci produce efecte concrete asupra costurilor despăgubirilor şi asupra activităţii companiilor de asigurări, crede Marius Georgescu, director Departament Asigurări Generale Corporate, Generali România. El a subliniat că efectele unor evenimente care au loc la mii de kilometri distanţă ajung tot mai rapid să influenţeze economia locală şi costurile de protecţie.

„Volatilitatea se află în jurul nostru, este prezentă şi se transpune printr-un cost care creşte gradual în zona despăgubirilor, chiar dacă uneori nu îl vedem direct. Dacă vorbim despre noi, oamenii, avem o inflaţie pe care o simţim şi pe care ne dorim să o acoperim prin venituri. La rândul ei, o pagubă pe care o ai în zona de răspundere se poate transpune astăzi inclusiv prin efectul inflaţiei. Despăgubirea va fi indexată printr-o decizie care ţine cont şi de inflaţie. Aş vrea să ne gândim că tot ce se întâmplă în jurul nostru este într-un perpetuum mobile care ne atinge fără să simţim direct că se întâmplă, a spus reprezentantul Generali în cadrul evenimentului ZF Insurance 2026.

Ce a mai declarat Marius Georgescu în cadrul evenimentului ZF:

• Volatilitatea trebuie înţeleasă în sensul că, dacă ne uităm în trecut, vedeam lucrurile aşa cum le-am învăţat.

Era ceva simplu, stabil, mai apărea câte un eveniment care atrăgea atenţia, dar astăzi volatilitatea înseamnă că avem impactul riscurilor climatice, avem riscuri financiare şi riscuri geopolitice care încep să schimbe puţin jocul.

• Noi, ca piaţă, am ajuns la o anumită maturitate în care suntem integraţi într-o piaţă financiară internaţională, globală. Apelăm la serviciile şi la puterea financiară a grupurilor care, la rândul lor, sunt angrenate la nivel internaţional. Prin volatilitate înţelegem că, dacă sunt probleme economice într-un anumit punct al globului, ele se răsfrâng, mai mult sau mai puţin direct, asupra grupului-mamă, care, la rândul lui, poate transmite efectele prin decizii asupra grupului local, adică în România. Astfel, volatilitatea care aparent nu ni se întâmplă nouă se poate manifesta mult mai repede astăzi din motive financiare.

• În acelaşi timp, dacă ne uităm la România, putem privi lucrurile ca pe o realitate. Uitaţi-vă la ultimele două săptămâni: ce furtuni au fost, cu o intensitate foarte puternică. Au fost daune? Nu au fost daune? Depinde. Unii clienţi sigur au suferit, alţii nu. Dar este un risc neprevăzut, volatil, care a crescut.

• În acelaşi timp, războiul din Ucraina, care continuă, creează o presiune pe care nu ne-o dorim. Iar ceea ce se întâmplă acum cu războiul din Orientul Mijlociu este total neplăcut prin costurile pe care le generează, costuri care se transpun în inflaţie şi care se reflectă din nou în societate şi în activitatea noastră.

• Fiind o companie de asigurări, avem despăgubiri de plătit. Iar despăgubirile înseamnă, dacă mergem într-o zonă de bunuri, o reconstrucţie materială care se reflectă prin achiziţii de forţă de muncă, echipamente şi alte produse supuse inflaţiei.

• Produsul în sine are un cost adiţional. Ceea ce se întâmplă astăzi ne afectează printr-o inflaţie indirectă. Preţul creşte, iar eu va trebui să îl plătesc pentru că îl voi achiziţiona. Nevoia există.

• Dacă ne gândim la această omniprezenţă a maşinilor din China în zona auto, ele vin, sunt transportate, o parte sunt produse şi la noi, dar în momentul în care apare un blocaj pe partea de transport, piesele de schimb nu vor veni uşor.

• Este un element de volatilitate permanentă. Nu se reflectă astăzi în preţ, dar când efectele se vor vedea mai clar, da, se vor face ajustări. Depinde de severitatea daunelor şi de frecvenţa lor. Eu cred, ca să rămân în varianta optimistă, că nu vom suferi foarte mult.

• Eu mă bucur că discutăm despre o situaţie în care avem investiţii în România, care au brokeri, care au cerinţe din partea clienţilor către companiile de asigurări şi care trebuie să ofere soluţii. Primul lucru este capitalul care a apărut şi care se investeşte la noi. Astăzi, el este direcţionat masiv în două segmente: energia, despre care s-a discutat acum, şi infrastructura, care vine din partea statului. Cele două elemente sunt motoare esenţiale pentru funcţionarea economiei.

• Dacă vorbim despre investiţii, pot spune că sunt numeroşi investitori. Dacă mă întorc puţin la ultimii ani, am observat, în primul rând, că există capital românesc care a ajuns să facă achiziţii şi consolidări. Putem începe cu cele mai obişnuite tranzacţii, care pornesc de la fuziuni sau achiziţii de companii. Tranzacţiile de 5 milioane, 10 milioane sau chiar 100 de milioane de euro ajung să nu mai pară atât de mari. Sunt investiţii în zona alimentară, în sectorul food. Există o stabilizare a pieţei, iar jucătorii mai importanţi, care de regulă vin din afară, observă că piaţa funcţionează, că oportunităţile sunt reale şi că există facilităţi din partea statului român. Agricultura merge, iar ei au nevoie de produse agricole. Uităm uneori că nu trăim doar din metal sau din gaz.

• Există o agricultură care funcţionează şi care oferă materii prime ce nu mai pleacă integral la export, ci ajung să fie procesate. Se ştie că noi, ca ţară, nu am excelat la procesare, dar au venit investitori care şi-au dat seama că o fabrică merită extinsă, pentru că există potenţial. Iar aceste investiţii nu sunt întotdeauna de sume mici. Se mai investesc încă 100 de milioane de euro.

• Deci piaţa merge, economia se dezvoltă. Contextul global nu este uşor, pentru că, chiar dacă vom produce, va trebui să şi exportăm. Iar dacă ajungem la export, înseamnă că antreprenorii trebuie să aibă pieţe de distribuţie. Acesta este un subiect care nu ţine de asigurări, dar ţine de oportunităţile lor de a se aşeza pe alte pieţe cu produse realizate în România.

• Noi vedem industria într-o oarecare scădere în ultimii ani. Totuşi, au apărut recent date care arată că nu stăm chiar atât de rău. Dacă privim indicatorii economici, situaţia este mai nuanţată.

• Trebuie să ne întoarcem la una dintre problemele pe care le resimţim cu toţii: costul energiei. România investeşte astăzi mult în energie, atât prin statul român, cât şi prin investitori străini. În final, vom avea, teoretic, energie mai ieftină, ceea ce ne va permite să fim mai competitivi şi să exportăm mai mult.

• Noţiunea de corporate pleacă de la faptul că PIB-ul nostru este produs în primul rând de companiile mari, care se bazează, la rândul lor, pe economiile mai mici, însă partea valorică reală a PIB-ului se regăseşte în zona de vârf. Vreau să spun că tot ceea ce este în segmentul mediu şi de vârf este asigurat local sau prin programe internaţionale. Aceste companii au o guvernanţă corporativă care nu le permite să rămână neasigurate. De asemenea, băncile nici nu ar discuta cu ele fără să existe o asigurare. Cu siguranţă, acest lucru contribuie la dezvoltare.

• Atunci când antreprenorii vor înţelege că au nevoie de protecţie, volumul va creşte cu adevărat. Când vor învăţa acest lucru? Va depinde de cât de frecventă va fi interacţiunea noastră cu ei şi de nivelul lor de interes. Pot să fiu şi pesimist şi să spun că un cutremur i-ar putea face să conştientizeze mai repede nevoia de protecţie, însă ar fi mult mai bine să se asigure înainte de producerea unui astfel de eveniment.

• Tot discutăm despre cutremur, dar trebuie să vedem că costul unei asigurări este infim comparativ cu beneficiul pe care îl oferă. Practic, tot ce trebuie făcut este un singur pas: solicitarea unei oferte de asigurare.

• Dacă fac acest pas, întreaga piaţă este pregătită să ofere soluţii. Sunt multe companii care au produse adecvate. Dacă nu găsesc o soluţie la o companie, pot merge la un broker. Dacă nu găsesc în România, pot apela la pieţele externe. Astăzi nu este o problemă să obţii o asigurare. Prima şi cea mai importantă condiţie este să îţi doreşti una.