În plin vârf al pandemiei, compania RingCentral, specializată în software de comunicaţii, a angajat 4.000 de oameni pentru a face faţă valului masiv de clienţi care treceau la munca de la distanţă.

Dar în ultimii doi ani, echipa de resurse umane formată din 300 de persoane a fost redusă la aproape jumătate. Şeful departamentului HR, Alvin Lam, le-a transmis superiorilor săi că nu mai poate pierde oameni. Cu toate acestea, recunoaşte că, dacă ar fi nevoit, ar putea face încă o reducere. Iar motivul este clar: instrumente de inteligenţă artificială precum chatbotul HR al companiei, Ringo, i-ar permite probabil să „găsească o modalitate de a continua să ofere acelaşi nivel de servicii tuturor celor interesaţi”, scrie Financial Times.

Mărturia lui Lam atinge esenţa dilemei actuale: companiile încearcă să profite de potenţialul inteligenţei artificiale generative, însă în acelaşi timp trebuie să se confrunte cu ideea că multe dintre sarcinile echipelor lor ar putea fi făcute mai rapid şi mai ieftin de agenţi AI.

Dispariţia oamenilor chiar din departamentul de resurse umane devine un simbol al transformărilor ce ar putea urma şi în alte zone ale companiilor. „Aproape toţi colegii mei din HR din Silicon Valley trec prin acelaşi lucru”, spune Lam.

„Conducerea ne cere insistent: ‘Folosim AI pentru a reduce personalul. Toată forţa de muncă trebuie să fie compatibilă cu AI.’ Este o presiune generală cu care ne confruntăm cu toţii.”

Deşi ne aflăm încă într-o fază relativ timpurie, datele Biroului de Recensământ al SUA arată că, în trimestrul al doilea, doar puţin peste 9% dintre cele 1,2 milioane de companii analizate foloseau efectiv AI de tip generativ în producţia de bunuri şi servicii. Cu toate acestea, procentul este în plină creştere.

Între timp, lideri ai unor giganţi precum Salesforce, Amazon sau JPMorgan Chase vorbesc tot mai deschis despre faptul că multe joburi vor dispărea, iar productivitatea va creşte exponenţial pe măsură ce inteligenţa artificială transformă modul în care muncim.

Un exemplu concret a venit în mai, când Marianne Lake, CEO-ul diviziei de banking pentru consumatori la JPMorgan Chase, le spunea investitorilor că departamentul operaţional al băncii - responsabil, printre altele, cu detectarea fraudelor şi procesarea documentelor - se află „în avangarda folosirii noilor instrumente AI”. Ea a precizat: „Ne aşteptăm ca numărul de angajaţi să scadă cu aproximativ 10% în următorii cinci ani, chiar dacă afacerea va creşte cu peste 25%.”

Managerii încearcă astfel să găsească un echilibru între presiunea obiectivelor de eficienţă impuse de la vârf şi riscul ca inteligenţa artificială să golească de conţinut funcţii vitale din interiorul companiei.

Una dintre cele mai mari temeri este ca departamente esenţiale, precum resursele umane, să fie automatizate prea devreme, predate unor roboţi administrativi de tipul Ringo.

Laszlo Bock, fost şef al departamentului de resurse umane la Google şi fondator al mai multor companii din domeniul tehnologiei HR, atrage atenţia că întrebarea majoră este cui îi vor reveni beneficiile aduse de AI: doar capitalului, prin profituri mai mari şi bonusuri la vârf, sau şi angajaţilor, sub forma unor programe reduse de lucru sau a unor salarii mai mari?

În opinia lui, poziţia pe care o vor adopta managerii de HR în această dezbatere va reprezenta „testul suprem”: vor acţiona ca o „poliţie secretă a corporaţiilor” sau ca adevăraţi apărători ai angajaţilor? Iar perioada de după Covid, afirmă el, reprezintă cea mai bună ocazie pe care o au pentru a demonstra cu adevărat cine sunt.