CE estimează un deficit bugetar de 2,7% pentru UE şi de 2,6% în zona euro pentru 2014 şi niveluri aproape similare pentru 2015, însă planul de reducere treptată a deficitului structural (obiectivul pe termen mediu - MTO, cu praguri-ţintă fixate la 0,5% din PIB pentru ţările cu datorie publică de peste 40% din PIB şi de 1% pentru ţările cu datorie sub 40%) nu înaintează: deficitul structural este estimat să crească de la 1,9% din PIB în 2014 la 2,1% în 2015 în UE şi de la 1,3% la 1,7% pentru zona euro. În acelaşi timp, datoria publică este aşteptată să scadă doar simbolic, de la 89,7% din PIB la 89,5% în UE şi de la 95,9% la 95,4% în zona euro.

Ca atare, CE recomandă o nouă rundă de politici de austeritate, reorientate însă de la măsuri de majorare a veniturilor (majorări de taxe) spre măsuri de reducere a cheltuielilor. În aceste condiţii, estimarea de creştere economică a CE vorbeşte de 1,5% în 2014 şi 2% în 2015 pentru UE, respectiv 1,2% şi 1,8% pentru zona euro, cu asteriscul important că există riscuri semnificative ca progresul să fie frânat de "stoparea sau aplicarea parţială a reformelor structurale, fiscale şi instituţionale la nivel de state sau la nivel european, având ca efect scăderea potenţialului de creştere economică şi o perioadă mai lungă de şomaj ridicat".

Că aplicarea pactului fiscal pune probleme în special ţărilor cu probleme din zona euro, care în consecinţă încearcă să-l facă mai flexibil, nu mai e o noutate: premierul italian Matteo Renzi a anunţat recent că ţara sa renunţă la obiectivul de echilibrare a deficitului până în 2017, cum îşi asumase iniţial, argumentând că are nevoie de reduceri de taxe pentru a stimula economia, estimată să crească anul acesta cu doar 0,6%.

Guvernul Renzi a planificat reduceri de taxe pentru companii în valoare de 6,5 mld. euro, care, împreună cu reducerile de impozite pentru persoanele cu venituri mici, ar însemna "cel mai mare pachet de relaxare fiscală" încercat vreodată în Italia. Mai mult, Renzi ar vrea să finanţeze aceste măsuri prin împrumuturi suplimentare de 11,5 mld. euro, în condiţiile în care deja datoria publică trece de 130% din PIB. Şi preşedintele francez Francois Hollande, a cărui ţară aşteaptă pentru 2015 un deficit bugetar de 4,3% din PIB, a cerut mai mult spaţiu fiscal pentru relansarea economiei.

Germania însă, ca de obicei, pledează pentru continuarea austerităţii. Cancelarul Angela Merkel a comentat raportul CE spunând că situaţia din zona euro rămâne foarte fragilă şi a insistate că statele membre trebuie să continue reformele structurale şi să menţină credibilitatea pactului fiscal. "Trebuie să respingem o dezbatere care să contrapună austeritatea creşterii economice. Ar fi o greşeală şi nu ne-ar duce nicăieri. Ne trebuie investiţii, dar nu prin noi împrumuturi."