Aflat la o conferinta cu investitorii tinuta la Sankt-Petersburg, Zapatero a spus ca liderii europeni, care se vor intalni saptamana viitoare pentru un summit consacrat crizei datoriilor suverane, vor sustine Grecia cu "masuri rezonabile", acceptabile pentru pietele financiare. Prezenta la aceeasi conferinta, presedinta Finlandei, Tarja Halonen, l-a sustinut pe Zapatero, cerand sectorului privat sa dea dovada de "bun-simt" si "responsabilitate", transmite publicatia elena Capital.

Declaratiile celor doi intervin dupa ce, vineri, presedintele francez Nicolas Sarkozy si cancelarul german Angela Merkel au cazut de acord ca rezolvarea crizei datoriilor grecesti sa se faca inclusiv prin implicarea creditorilor privati (in principal marile banci europene si americane care detin obligatiuni grecesti), subliniind insa ca aceasta implicare sa se faca pe baza voluntara.

Anterior, mai multe state europene in frunte cu Germania au insistat ca ele nu vor mai pune la bataie banii contribuabililor din tarile lor pentru finantarea datoriei Greciei decat cu conditia ca si sectorul privat sa se implice, suportand o parte din costuri. Aceasta inseamna ca respectivii creditori sa accepte o schimbare a termenilor de plata pentru creantele sau obligatiunile grecesti, in principal acceptarea prelungirii scadentelor de plata.

Vezi aici cine sunt principalii creditori privati ai Greciei (GALERIE FOTO)

Tot sambata, Horst Seehofer, presedintele filialei bavareze a Uniunii Crestin-Democrate, partidul Angelei Merkel, a declarat pentru Der Spiegel ca "este timpul pentru o implicare a creditorilor privati", nu pe baza voluntara, ci sa fie obligati imediat la aceasta. O serie de experti financiari ai partidului au sustinut aceeasi idee - introducerea unor reglementari care sa oblige bancile europene creditoare sa suporte o parte din costurile restructurarii datoriei grecesti.

Zapatero a respins, de asemenea, ultimele analize ale agentiilor de rating, care au decretat deja ca ar insemna insolventa de facto pentru Grecia daca investitorii financiari privati ar accepta orice fel de schimbare a termenilor de plata pentru datoria greceasca de natura sa le afecteze interesele. "Astfel de analize pe termen scurt nu reflecta realitatile proiectului european", a spus el.

Josef Ackermann, seful Deutsche Bank, unul dintre cei mai mari creditori ai Greciei, a spus ca el accepta ideea unui "rol activ" al bancilor in rezolvarea crizei, dar a subliniat ca e nevoie ca planul de austeritate asumat de Grecia sa fie suplimentat cu inca unul, si mai drastic, "pentru a sustine cresterea economica".

Premierul spaniol Zapatero a propus si introducerea unei taxe pe tranzactiile financiare internationale (taxa Tobin), pentru a limita apetitul de risc al bancilor si al fondurilor speculative si pentru a suplimenta bugetele statelor europene, grav incercate in ultimii ani de presiunea de a finanta cu bani publici bancile afectate de criza.

Parlamentul European, care a adoptat in martie o rezolutie de introducere a unei taxe Tobin la nivelul UE, considera ca o astfel de initiativa ar aduce la bugetul european circa 200 de miliarde de euro anual.