Cadrul legislativ şi de impozitare din România are nevoie de o actualizare pentru a susţine trecerea treptată la vehicule mai puţin poluante, susţin specialiştii din domeniu.

România oferă în prezent unele dintre cele mai generoase stimulente pentru achiziţionarea de vehicule electrice din Europa, în contrast cu ţări-cheie ale Uniunii Europene, precum Germania, Olanda, Franţa şi Suedia, care reduc sau înlătură treptat sprijinul financiar pentru achiziţia vehiculelor hibride sau electrice, arată o analiză a companiei de consultanţă Roland Berger.

Pe de altă parte, bugetul Rabla Plus, care oferă stimulente financiare pentru achiziţionarea de vehicule electrice şi hibride, aproape s-a dublat an de an şi a ajuns la 218 milioane euro în 2022.

„Cu toate acestea, în lipsa altor constrângeri cum ar fi taxarea treptată în funcţie de nivelul de poluare sau implementarea zonelor cu emisii reduse, programul Rabla Plus va deveni un factor limitativ în dezvoltarea pieţei de autovehicule electrice în România, creând o dependenţă ridicată de astfel de programe de stimulare, nesustenabile pe termen lung”; avertizează specialiştii.

Aceştia mai arată că sistemul de impozitare a vehiculelor din România se bazează exclusiv pe capacitatea cilindrică a motorului, fiind acordate reduceri semnificative autovehiculelor hibride şi electrice. Totuşi, nu sunt luate în considerare diferitele tipuri de maşini hibrid ceea ce „favorizează în mod disproporţionat vehiculele hibride faţă de cele complet electrice”.

„În contrast, alte ţări europene utilizează multipli factori în calcularea impozitului, inclusiv consideraţii privind poluarea şi emisiile de gaze cu efect de seră. Un cadru de impozitare optim pentru România ar putea lua în considerare valoarea autovehiculelor, emisiile de dioxid de carbon şi norma de poluare a acestora pentru a descuraja treptat utilizarea vehiculele poluante”, susţin cei de la compania de consultanţă.

O altă modificare propusă de specialişti are legătură cu descurajarea utilizării de maşini poluante. Ţări precum Franţa şi Marea Britanie au implementat multiple zone cu emisii scăzute sau emisii zero, în care este limitat accesul vehiculelor foarte poluante.

În România, ponderea vehiculelor electrice şi a celor hibride plug-in din totalul înmatriculărilor de autoturisme noi a ajuns anul trecut la aproape 12% şi a depăşit pentru prima dată pieţe europene importante precum Italia şi Spania. Cererea şi oferta de maşini electrice au crescut, iar dezvoltarea infrastructurii de încărcare rămâne pe un trend ascedent.