Inteligenţa artificială nu mai este o promisiune îndepărtată, ci o forţă economică tangibilă care modelează deja fluxurile de capital la scară planetară, reiese dintr-o analiză realizată de Goldman Sachs Asset Management, care plasează această transformare tehnologică în centrul strategiei sale de investiţii pentru 2026, subliniind că miliardele de dolari care curg în modele AI, infrastructură de date şi capacitate de calcul redefinesc fundamental peisajul oportunităţilor de investiţii.

Impactul economic al tehnologiilor AI depăşeşte deja sfera teoretică. În prima jumătate a anului 2025, investiţiile legate de inteligenţa artificială au contribuit cu aproape un punct procentual la creşterea economică a Statelor Unite – o cifră care devine şi mai impresionantă atunci când realizăm că, fără acest stimulent tehnologic, economia americană ar fi stagnat aproape complet. Giganţii tehnologici, numiţi în jargonul industriei "hyperscaleri", urmează să investească circa 540 de miliarde de dolari în 2026, iar CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, estimează că infrastructura globală de AI va absorbi între 3 şi 4 trilioane de dolari până în 2030.

„AI-ul nu mai reprezintă un scenariu viitor, este o realitate economică şi de piaţă.

Pentru investitori, credem că acest lucru impune o recalibrare deliberată a expunerilor pentru a reflecta amprenta largă şi în rapidă creştere a AI în economia globală şi pieţele financiare", se arată în analiză

Tranziţia de la anticipare la realitate este evidentă în cifrele concrete. În timp ce companiile rămân încă în stadiile incipiente ale adoptării AI, anumite semnale oferă o perspectivă asupra evoluţiilor viitoare. Investiţiile masive în capacitate nu au generat încă îmbunătăţiri generalizate ale productivităţii, dar sectoarele care au adoptat rapid tehnologia raportează deja câştiguri de eficienţă notabile. Acest decalaj temporal între investiţie şi randament este caracteristic tranziţiei tehnologice majore, care necesită ani de difuzare, recalificare profesională şi investiţii complementare.

„Procesul de adoptare a AI rămâne în state incipientă, dar companiile mari raportează mai mult progres până acum decât firmele mici. Credem că piaţa îşi va îndrepta în curând atenţia către facilitatorii AI şi aplicaţii. Având în vedere acest lucru, credem că există o oportunitate atractivă dincolo de marile companii tehnologice americane pe măsură ce AI se extinde, în special în spaţiul small cap şi în pieţele emergente."

Însă adevărata surpriză a analizei Goldman Sachs nu priveşte Silicon Valley, ci pieţele emergente. Aproximativ 70% din exporturile globale de semiconductori şi echipamente hardware pentru AI provin din economii precum Coreea de Sud, Taiwan şi China – ţări care au evoluat de la simpli furnizori de componente la actori strategici în ecosistemul inteligenţă artificială. Această transformare se reflectă şi în compoziţia indicilor bursieri: sectorul tehnologic reprezintă astăzi 27% din indicele MSCI Emerging Markets, comparativ cu doar 14% acum un deceniu. Valorificarea acestui fenomen oferă investitorilor oportunităţi dincolo de giganţii tehnologici americani, în special în segmentul companiilor de dimensiuni medii din pieţele emergente, unde evaluările rămân mai atractive.

Provocarea energetică devine pivotul acestei revoluţii. Centrele de date, care alimentează procesarea masivă de informaţii necesară AI, vor consuma până în 2030 o cantitate de energie electrică echivalentă cu întregul consum actual al Japoniei. Această cerere exponenţială forţează o regândire fundamentală a infrastructurii energetice globale, creând oportunităţi de investiţii nu doar în generarea de electricitate – atât din surse tradiţionale, cât şi regenerabile – ci şi în modernizarea reţelelor de distribuţie şi în soluţii de eficientizare energetică.

„Creşterea investiţiilor în infrastructură aduce o provocare critică: energia necesară pentru a o susţine. Pe măsură ce centrele de date se extind şi adoptarea AI accelerează, cererea globală de electricitate este pregătită să crească brusc – consumul centrelor de date singure este aşteptat să se dubleze până în 2030, egalând consumul actual al Japoniei", scrie divizia de gestionare a activelor din cadrul băncii americane.

Reverberaţiile AI se extind şi pe pieţele de obligaţiuni, unde Goldman Sachs anticipează o recalibrare a randamentelor pe termen lung. Câştigurile de productivitate generate de inteligenţa artificială ar putea împinge în sus ratele dobânzilor reale, în special în Statele Unite şi Regatul Unit, pe măsură ce investitorii recunosc o creştere a potenţialului economic pe termen lung. Acest fenomen reflectă o legătură istorică: perioade de productivitate robustă au coincis întotdeauna cu dobânzi reale mai ridicate, deoarece capitalul devine mai valoros într-o economie în expansiune.

Structura însăşi a pieţelor de capital se reconfigurează. Fondurile tranzacţionate la bursă (ETF-uri) au atras fluxuri record de 2,1 trilioane de dolari în 2025, iar o treime din aceste sume s-au îndreptat spre strategii active – o evoluţie ce semnalează apetitul investitorilor pentru soluţii sofisticate care combină eficienţa cu gestionarea activă a riscurilor. Această migrare a capitalului nu reprezintă doar o preferinţă pentru produse specifice, ci o transformare profundă a modului în care investitorii gândesc construcţia portofoliilor în era digitală.

„Ascensiunea ETF-urilor – atât pasive, cât şi active – subliniază o schimbare fundamentală în modul în care capitalul este alocat. Dincolo de inovaţia de produs, această tendinţă semnalează o reconfigurare a structurii pieţei, a dinamicii lichidităţii şi a priorităţilor investitorilor."

Goldman Sachs rămâne constructiv faţă de activele riscante în 2026, cu o preferinţă marcată pentru acţiuni, în special din pieţele emergente, unde creşterea profiturilor corporative şi evaluările atractive oferă un potenţial superior de randament. Însă adevărata miză nu constă în identificarea câştigătorilor de astăzi, ci în înţelegerea modului în care inteligenţa artificială va redistribui bogăţia între sectoare, regiuni şi companii în deceniile următoare.