Marii proprietari de parcuri logistice din România analizează şi proiecte de centre de date. Belgienii de la WDP, al doilea jucător de pe piaţă după CTP, au cerut avizul de mediu pentru un plan urbanistic care prevede un centru de date şi o staţie de transformare în parcul de la Ştefăneştii de Jos. WDP vine în contextul în care piaţa industrială locală a înregistrat în T2 absorbţie netă negativă, iar chiriile prime sunt cele mai mici din regiune.

Dezvoltatorii de parcuri logistice din România analizează, pe lângă depozitele pentru retaileri, distribuitori şi operatori logistici, şi proiecte de centre de date. WDP, al doilea proprietar de spaţii industriale de pe piaţa locală după CTP, a demarat procedura de avizare pentru un centru de date în parcul de la Ştefăneştii de Jos, iar CTP, liderul pieţei, spunea anterior că primeşte tot mai multe cereri pentru astfel de proiecte, deşi nu are încă un centru de date în România.

Warehouses De Pauw România, subsidiara locală a grupului belgian WDP, a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov solicitarea de obţinere a avizului de mediu pentru planul urbanistic zonal „WDP Park Bucureşti – Ştefăneşti III – Unitate pentru depozitare centru de date şi staţie de transformare cu anexe administrative şi tehnice”, potrivit unui anunţ publicat de companie în presă.

Pe lângă centrul de date şi staţia de transformare, documentaţia prevede platforme betonate pentru amplasarea echipamentelor, alei carosabile şi pietonale, parcare, împrejmuire, branşamente la utilităţi şi spaţii verzi. Terenul vizat cuprinde cinci parcele din tarlaua 10 a comunei Ştefăneştii de Jos, judeţul Ilfov. Procedura se află în etapa de încadrare, iar publicul poate transmite observaţii la APM Ilfov în termen de 15 zile de la publicarea anunţului. Anunţul nu precizează un beneficiar sau valoarea investiţiei.

Ştefăneşti este cel mai important parc al WDP din România, dezvoltat în etape numite iniţial Ştefăneşti I, II, III şi IV, dintre care primele două sunt complet construite. Compania a continuat să cumpere teren în jurul parcului, cel mai mare lot achiziţionat acolo având 20 de hectare, potrivit datelor de la cadastru.

„Acesta este proiectul nostru flagship în România, de fapt, la nivel de grup. A fost o locaţie greenfield pe care am dezvoltat-o la Ştefăneşti. Anul trecut am cumpărat o poziţie mare de teren adiacent parcului existent Ştefăneşti II, ca să putem creşte în continuare parcul. Este o locaţie consacrată, unde avem aproximativ 400.000 de metri pătraţi existenţi”, a spus Gijs Klomp, business development manager al WDP România, într-un interviu acordat ZF în luna mai.

Mai la nord, la intersecţia dintre A3 şi A0, WDP a vândut teren pre-dezvoltat unor clienţi care nu au dorit să închirieze, din cauza naturii critice a facilităţilor lor.

„Acolo am vândut teren la doi clienţi, pentru că aveam mult teren şi unii clienţi nu voiau să închirieze, din cauza naturii mission-critical a facilităţilor lor – le-am vândut teren pre-dezvoltat. Dar dezvoltăm tot acolo un centru logistic mare pentru Action, retailerul olandez care a intrat pe piaţa românească anul trecut”, a explicat anterior Gijs Klomp.

Planul urbanistic al WDP include şi o staţie de transformare. Ambii dezvoltatori investesc în infrastructura energetică a parcurilor, prin centrale fotovoltaice pe acoperişuri şi sisteme de stocare în baterii, prin care pot furniza chiriaşilor energie verde şi în orele fără soare.

„Soluţiile energetice sunt un subiect mare, mai ales dacă te uiţi la preţurile electricităţii din România şi, în general, din Europa Centrală. ş...ţ Implementăm şi soluţii cu baterii, care ne ajută să mobilizăm mai bine electricitatea fotovoltaică generată de pe acoperişurile noastre. Avem multe acoperişuri, asta e frumuseţea depozitelor: spre deosebire de un centru comercial, poţi pune panouri fotovoltaice pe aproape întreaga suprafaţă a acoperişului”, a spus anterior Gijs Klomp.

CTP, cel mai mare proprietar de spaţii industriale din România, cu un portofoliu local de circa 3,4 milioane de metri pătraţi, operează deja câteva centre de date pe alte pieţe, dar nu şi în România. Ronald Binkofski, managing director al CTP România, cu o carieră anterioară în Microsoft şi Honeywell, spune că segmentul nu a fost încă abordat de dezvoltatorii industriali şi că, într-un centru de date, clădirea reprezintă cea mai mică parte.

„Centrele de date nu au fost încă descoperite de industria noastră. Dacă te gândeşti la un centru de date, înseamnă foarte multă energie, foarte multe servere IT înăuntru şi foarte multă conectivitate la internet. Clădirea în sine este de fapt cea mai mică parte din toate acestea. Aşa că fie începem să ne extindem dincolo de clădire, fie trebuie să găsim o altă cale – poate că împreună cu energia vom găsi un model. Ne uităm la asta. Avem câteva centre de date, nu în România până acum, dar primesc tot mai multe cereri”, a spus Ronald Binkofski într-o emisiune CEC Bank pentru afaceri româneşti, un proiect ZF şi CEC Bank.

Ronald Binkofski spunea că, pe piaţa terenurilor, parcelele cu acces bun la reţeaua electrică ajung să fie privite drept viitoare amplasamente de centre de date. Potrivit lui, investiţia porneşte însă de la un client care are nevoie să îşi găzduiască datele.

„Ce se întâmplă acum este că oamenii găsesc terenuri cu o conectivitate bună la energie şi toată lumea crede că acolo e un centru de date. Dar un centru de date începe, cum spune şi numele, cu cererea de date – oamenii uită asta. Ai nevoie de cineva care trebuie să îşi plaseze stocarea şi partea operaţională a datelor şi abia apoi poţi vorbi despre teren, conectivitatea energetică şi aşa mai departe”, a explicat Ronald Binkofski.

Potrivit lui Ronald Binkofski, segmentul este dominat în prezent de marii furnizori de cloud – Microsoft, Oracle, Google şi Amazon –, însă teme vechi din industria IT, precum independenţa datelor şi copiile de rezervă, ar putea genera cerere nouă, pe fondul creşterii volumului de date.

„Sigur că se va întâmpla, pentru că este inevitabil, având în vedere cantitatea de date pe care o creăm. Subiecte precum independenţa datelor şi datele de backup, prezente în industria IT de mulţi ani, capătă o altă întorsătură şi, mai devreme sau mai târziu, se va întâmpla. Dar cred că suntem încă într-un stadiu incipient în România”, a spus el.

CTP testează, la rândul său, sisteme de stocare în baterii, care ar urma să completeze centralele fotovoltaice din parcurile sale.

„Dacă m-aţi fi întrebat acum doi ani, aş fi spus să mai aşteptăm. Astăzi, bateriile încep să aibă performanţe foarte bune şi cu ele putem începe să servim clienţii cu energie solară 24/7. ş...ţ Avem deja câteva în teste şi s-ar putea să le avem la nivel industrial”, a spus Ronald Binkofski.

Pieţele de spaţii industriale şi logistice din Europa Centrală şi de Est au rămas în T2 favorabile chiriaşilor, potrivit raportului Marketbeat Industrial CEE T2 2026 al Cushman & Wakefield. România avea la finalul trimestrului al doilea un stoc de 8,14 milioane de metri pătraţi şi o rată de neocupare de 6,7%. Cererea brută a fost de 328.800 de metri pătraţi în T2 şi de 569.100 de metri pătraţi în primul semestru, însă absorbţia netă a fost negativă, de minus 35.200 de metri pătraţi, în condiţiile în care în majoritatea pieţelor din regiune a rămas pozitivă.

În acelaşi timp, volumul de spaţii aflate în construcţie a continuat să crească, la 532.200 de metri pătraţi, printre livrările importante ale trimestrului numărându-se clădirile A3 (45.000 mp) şi A2 (33.000 mp) din VGP Park Bucharest. Chiria primă a urcat cu 2,1%, la 4,8 euro/mp/lună, cel mai mic nivel dintre cele şase pieţe analizate din Europa Centrală şi de Est, iar randamentul prim, de 7,5%, este cel mai ridicat din regiune, faţă de 4,75% în Cehia. La nivel regional, investiţiile în spaţii industriale au scăzut în T2 la 451 mil. euro, de la 825 mil. euro cu un an înainte.
Costurile de construcţie din România sunt influenţate de cerinţele seismice şi de normele de siguranţă la incendiu, potrivit lui Gijs Klomp.

„Te-ai aştepta ca România să aibă preţuri de construcţie mai mici decât alte ţări – nu este chiar aşa. Un motiv este cerinţa statică, din cauza riscului seismic. Alt motiv sunt cerinţele de foc, care sunt şi ele la capătul de sus al benzii în Europa. Toate acestea sunt costuri care, până la urmă, trebuie recuperate undeva”, a spus anterior Gijs Klomp.
WDP dezvoltă de regulă proiecte în regim build-to-suit, fără construcţii speculative. Proiectul de la Ştefăneşti III se află în etapa de urbanism şi aviz de mediu.