Ilie Bolojan este audiat vineri, la DNA Iaşi, în calitate de martor, în dosarul omului de afaceri vasluian Fănel Bogos. Ancheta vizează o presupusă reţea de influenţă construită pentru schimbarea conducerii DSVSA Vaslui şi pentru obţinerea unor despăgubiri de aproximativ trei milioane de euro.

Ilie Bolojan a ajuns vineri dimineaţă la sediul DNA Iaşi şi nu a făcut declaraţii la intrare. Audierea are loc într-unul dintre cele mai ample dosare de trafic şi cumpărare de influenţă instrumentate în ultimul an de procurorii anticorupţie din Iaşi, dosar în care apar politicieni, persoane care susţineau că au acces la înalţi funcţionari şi intermediari care ar fi promis rezolvarea problemelor comerciale ale lui Fănel Bogos.

În acest moment, Ilie Bolojan este audiat în calitate de martor, nu de suspect sau inculpat. Potrivit Codului de procedură penală, poate fi audiată ca martor orice persoană care cunoaşte fapte sau împrejurări care pot constitui probe într-o cauză penală. Martorul are obligaţia să se prezinte la citaţie şi să relateze conform realităţii ceea ce cunoaşte.

Audierea este importantă pentru reconstituirea unui episod care apare în centrul anchetei: accesul lui Fănel Bogos la premier şi ce s-a discutat în timpul întrevederii de la Palatul Victoria.

Fănel Bogos administra în fapt, printr-o societate comercială, mai multe ferme avicole din judeţul Vaslui. Procurorii susţin că în aceste ferme ar fi existat încălcări ale normelor sanitar-veterinare.

În septembrie 2024, la una dintre ferme a fost confirmat un focar de salmoneloză. Bogos ar fi depus ulterior la DSVSA Vaslui un dosar de despăgubire, estimând că societăţii sale i s-ar cuveni aproximativ 13 milioane de lei.

DSVSA Vaslui ar fi dispus însă o monitorizare strictă a neutralizării a aproximativ 230.000 de păsări şi ar fi refuzat aprobarea dosarului de despăgubire.

De aici, potrivit procurorilor, ar fi început eforturile pentru schimbarea directorului DSVSA Vaslui şi pentru obţinerea unor decizii favorabile companiei.

DNA susţine că obiectivul final al demersurilor era ca ANSVSA să intervină astfel încât:

să fie anulate măsurile luate în urma controalelor la ferme;

directorul DSVSA Vaslui să fie înlocuit;

în locul acestuia să fie numită o persoană favorabilă intereselor societăţii;

să fie aprobate dosare de despăgubire de aproximativ trei milioane de euro.

Procurorii descriu mai multe grupuri de persoane cărora Bogos le-ar fi oferit sau promis bani pentru a-şi folosi presupusa influenţă.

DNA spune că, între martie şi august 2025, Bogos ar fi promis şi remis unui inculpat suma de 200.000 de lei.

În schimb, acesta ar fi susţinut că, împreună cu alte persoane, poate apela la oameni din cercul său de influenţă pentru a determina conducerea ANSVSA să favorizeze firma lui Bogos.

Suma ar fi fost mascată printr-un contract de consultanţă. Aceeaşi persoană ar fi primit şi câte 15.000 de lei lunar, printr-o angajare fictivă ca director al societăţii, susţine DNA.

Într-o altă ramură a dosarului, între iunie şi septembrie 2025, Bogos ar fi promis 300.000 de euro altor două persoane pentru intervenţii pe lângă conducerea ANSVSA.

DNA spune că, la 10 iunie 2025, aproximativ 200.000 de euro din această sumă ar fi fost deja remişi printr-un contract de consultanţă sau management încheiat cu o societate controlată de intermediari.

Din septembrie 2025, Bogos ar fi promis aproximativ 250.000 de euro unui alt inculpat despre care DNA afirmă că susţinea că are influenţă asupra unor înalţi funcţionari şi lideri politici.

Acesta ar fi promis că va determina conducerea ANSVSA să favorizeze compania omului de afaceri.

Pe 6 octombrie 2025, intermediarul i-ar fi promis chiar directorului DSVSA Vaslui funcţia de preşedinte al ANSVSA dacă acesta ar fi acceptat solicitările lui Bogos, conform procurorilor.

O componentă esenţială pentru audierea lui Ilie Bolojan este cea care îl priveşte pe Mihai Barbu, la acea vreme lider al PNL Vaslui şi preşedinte al Autorităţii pentru Reformă Feroviară.

DNA a dispus în noiembrie 2025 punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva lui Barbu pentru folosirea influenţei sau autorităţii politice în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

Potrivit ordonanţei procurorilor, din februarie 2025 Barbu şi-ar fi folosit influenţa pentru a intermedia întâlniri între Fănel Bogos şi „înalţi funcţionari ai statului”, conducerea ANSVSA şi oameni politici.

DNA susţine că Barbu i-ar fi promis lui Bogos inclusiv că va interveni pentru ca directorul DSVSA Vaslui să revină asupra măsurilor luate împotriva fermelor sale sau, dacă acest lucru nu era posibil, să fie demis.

Momentul care îl aduce acum pe Ilie Bolojan în faţa procurorilor are loc la 23 septembrie 2025.

Guvernul a confirmat ulterior că Mihai Barbu solicitase o audienţă la premier pentru a discuta probleme politice şi că a venit la Palatul Victoria însoţit de Fănel Bogos.

Întâlnirea a durat aproximativ 15 minute.

Potrivit explicaţiilor oferite atunci de Executiv, Bolojan nu ştia ca cineva să fi cerut sau primit vreun avantaj pentru organizarea audienţei, iar discuţia nu ar fi produs efecte asupra situaţiei lui Bogos.

Premierul a declarat ulterior că omul de afaceri i-a prezentat nemulţumirile sale legate de modul în care era tratat de autorităţi.

Bolojan spunea că fusese informat iniţial că discuţia urma să privească probleme politice şi că a avut „un uşor trac” atunci când Bogos a început să prezinte şi probleme din afara sferei politice. El a susţinut că nu a făcut niciun demers după întâlnire.

Unul dintre cele mai spectaculoase elemente apărute public în dosar este o discuţie interceptată.

În conversaţie, o persoană afirma că Bogos ar fi dat 1,5 milioane de euro pentru a ajunge „faţă în faţă cu Bolojan”.

Important: afirmaţia apare într-o discuţie interceptată între alte persoane şi nu reprezintă o constatare a procurorilor că suma ar fi fost primită de Ilie Bolojan.

Din aceeaşi conversaţie rezulta, dimpotrivă, că întâlnirea nu i-ar fi rezolvat lui Bogos problema şi că Bolojan ar fi refuzat să se implice.

Guvernul a transmis încă din noiembrie 2025 că Bolojan nu ştia dacă cineva pretinsese sau primise vreun folos pentru intermedierea audienţei şi că asemenea eventuale fapte trebuie cercetate şi sancţionate.

Audierea de vineri poate lămuri direct mai multe momente din cronologia dosarului: cum a fost solicitată audienţa din 23 septembrie 2025, ce ştia Bolojan înainte ca Fănel Bogos să intre în cabinet, ce i-a cerut concret omul de afaceri, dacă Mihai Barbu a susţinut solicitările lui Bogos, ce răspuns a dat premierul şi dacă ulterior a transmis vreo solicitare către ANSVSA sau alte instituţii.