Apariţia inteligenţei artificiale a stârnit rapid îngrijorări legate de pierderea locurilor de muncă în rândul tinerilor şi nu numai. Nu e încă clar cât de mare va fi impactul, dar lecţiile din trecut arată că atunci când tehnologia înlocuieşte anumite joburi, oamenii afectaţi pot avea de suferit financiar, nu doar pe moment, ci şi pe termen lung.

Într-un raport publicat anul acesta de Goldman Sachs, care analizează evoluţiile tehnologice de-a lungul a patru decenii şi urmăreşte parcursul profesional a peste 20.000 de americani, se arată că persoanele înlocuite de tehnologie au avut pierderi financiare mari, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, comparativ cu cei care şi-au pierdut job-urile în domenii mai stabile.

Acelaşi studiu subliniază că persoanele afectate de automatizare îşi găsesc considerabil mai greu un nou loc de muncă decât lucrătorii disponibilizaţi din alte domenii, şi, chiar şi după angajare, câştigă cu circa 3% mai puţin, spre deosebire de alţi angajaţi, unde impactul este aproape zero. Totodată, timp de 10 ani după pierderea jobului din cauza tehnologiei, veniturile acestor lucrători cresc mult mai lent, cu aproape 10 puncte procentuale mai puţin  faţă de cei care nu şi-au pierdut jobul.

Practic, după ce îşi pierd locul de muncă din pricina tehnologiei, multe persoane ajung să accepte poziţii mai slab plătite, deoarece abilităţile lor nu mai sunt la fel de căutate, se arată într-un articol realizat de The Wall Street Journal.

În perioade de recesiune economică, efectele sunt şi mai dure: cei înlocuiţi de automatizare stau cu încă câteva săptămâni în plus fără job şi au şanse mai mari să rămână şomeri pe termen lung, arată acelaşi raport.

Tinerii absolvenţi au intrat, în ultimii ani, pe o piaţă a muncii mai dificilă, unde se fac mai puţine angajări după perioada din pandemie. Din acest motiv, mulţi tineri îşi schimbă direcţia profesională şi se orientează spre domenii considerate mai stabile şi mai puţin expuse automatizării, se arată într-un articol publicat de The Wall Street Journal. Chiar dacă îşi pierd jobul, impactul asupra veniturilor lor pentru cei cu studii superioare este mult mai mic, în principal pentru că reuşesc să se reorienteze mai rapid şi mai flexibil.

Utilizarea inteligenţei artificiale a crescut semnificativ faţă de anul trecut şi în România. Tot mai mulţi români utilizează AI la locul de muncă (de la 31% la 44%), dar şi pentru planificare şi organizare personală (de la 19% la 30%), conform unui studiu recent realizat de Reveal Market Resources, care arată cât de rapid a fost integrată inteligenţa artificială în viaţa de zi cu zi a românilor.

Odată cu extinderea utilizării AI, românii devin tot mai conştienţi de posibilele riscuri, iar ponderea celor care au un nivel mare sau foarte mare de încredere în informaţiile oferite de AI a scăzut de la 65% în 2025 la 55% în 2026, se arată în cadrul aceluiaşi studiu.

Şi datele Eurostat indică o creştere rapidă a adoptării AI. Tot mai multe companii implementează sau testează instrumente de automatizare şi AI. În viitor, asta sugerează că producţia poate creşte fără ca numărul de angajaţi să crească în aceeaşi măsură.

Potrivit McKinsey, o companie globală de consultanţă în management, adoptarea extinsă a AI generative ar putea conduce la creşteri semnificative în economia României, cu un impact estimat de 30–50 de miliarde de euro la PIB până în 2040, datorită unor câştiguri importante de productivitate şi eficienţă în ambele sectoare, public şi privat.

Opiniile economiştilor sunt împărţite: unii consideră că inteligenţa artificială va sprijini angajaţii şi le va creşte productivitatea, în timp ce alţii cred că, deşi va elimina unele locuri de muncă, va duce şi la apariţia unor joburi noi, potrivit The Wall Street Journal.