„Îmi caut un job în IT de mai bine de patru luni, dar la toate interviurile la care am fost până acum m-am lovit de aceeaşi problemă: nu am experienţă, iar ceea ce ştiu să fac poate foarte simplu să fie făcut astăzi şi cu AI”, spune Vlad, 22 de ani, încă student la master la Informatică.

El este unul dintre exemplele care demonstrează un fenomen tot mai des întâlnit în rândul tinerilor: nu ai experienţă, dar îţi trebuie chiar de la primul job, iar concurenţa ta nu e reprezentată doar de alţi candidaţi, ci şi de inteligenţa artificială, care poate înlocui astăzi cu uşurinţă o bună parte din ceea ce face un angajat entry-level.

Fenomenul AI este unul paradoxal: tot mai mulţi tineri folosesc inteligenţa artificială pentru a învăţa, pentru a se perfecţiona şi pentru a-şi simplifica anumite task-uri la job, dar în acelaşi timp sunt îngrijoraţi că AI-ul le-ar putea afecta sau chiar „fura” locul de muncă.

Mai mult de jumătate dintre tinerii gen Z folosesc deja AI pentru rezolvarea problemelor profesionale, cel mai ridicat procent dintre toate generaţiile analizate, arată datele studiului „The Gen Z Workplace Blueprint” realizat de compania globală de recrutare Randstad, prezentă pe 39 de pieţe, inclusiv pe cea locală.

Mai mult, 58% dintre tineri declară că sunt entuziasmaţi de potenţialul AI în mediul profesional, văzând tehnologia ca pe un accelerator al productivităţii şi al învăţării continue, conform studiului.

Această deschidere se reflectă şi în modul de învăţare: 75% dintre tinerii gen Z folosesc instrumente AI pentru a învăţa, alături de trainingul on-the-job, cursurile online şi platformele video de tip short-form, arată datele studiului.

În ciuda acestui nivel ridicat de competenţă digitală, studiul relevă o creştere semnificativă a îngrijorării privind impactul AI asupra carierei. Aproape 46% dintre tineri se tem că inteligenţa artificială le-ar putea afecta negativ parcursul profesional, un procent în creştere faţă de anul anterior, conform studiului.

„Tinerii trebuie să privească învăţarea continuă ca pe motorul direct al progresului lor profesional. În rolurile redefinite de AI, gândirea critică, creativitatea şi adaptabilitatea sunt cruciale. Deşi abilităţi precum analiza de date, AI şi programarea sunt deja comune în rândul gen Z, a şti despre ele nu este suficient. Tinerii trebuie să le utilizeze în mod activ pentru a rezolva probleme concrete la locul de muncă”, spune Dagmara Chudzinska-Matysiak, country manager al Randstad România.

Această teamă a tinerilor în raport cu AI este alimentată de un paradox: aproape 80% dintre respondenţi afirmă că pot învăţa rapid competenţe noi, dar generaţia Z rămâne cea mai frecvent respinsă la angajare din cauza lipsei de competenţe cerute de piaţă.

Raportul global Randstad dedicat generaţiei Z arată că inteligenţa artificială poate contribui la dispariţia rolurilor tradiţionale de nivel începător, dar ea deschide totodată oportunitatea pentru tineri de a se implica mai devreme în carierele lor în sarcini strategice, cu valoare adăugată mai mare.

Succesul, consideră Dagmara Chudzinska-Matysiak, necesită un nou acord, cu responsabilităţi clare atât pentru angajatori, cât şi pentru tinerii lor angajaţi. Astfel, angajatorii trebuie să mute accentul de la execuţia de rutină la contribuţia strategică, explică ea.

„Rolurile nou create trebuie definite drept poziţii de <<definire a problemelor>> şi <<rezolvare a problemelor>> încă din prima zi. De asemenea, companiile trebuie să înveţe să adapteze rapid procesele organizaţionale şi să comunice în stilul modern, direct şi natural, preferat de gen Z, ascultând activ şi fiind deschise la ideile şi perspectivele lor. Tinerii angajaţi trebuie să fie dispuşi să discute proactiv obiectivele lor, să se angajeze în învăţarea continuă şi să aducă o atitudine de colaborare pentru ca acest parteneriat de creştere să fie un succes”, a mai punctat country manager-ul Randstad România.

Studiul scoate la iveală un context nuanţat: inteligenţa artificială contribuie la dispariţia rolurilor tradiţionale de entry-level, dar oferă, în acelaşi timp, şansa ca tinerii să preia sarcini cu valoare adăugată mai mare încă de la începutul carierei.

Pentru ca acest potenţial să fie valorificat, angajatorii trebuie să regândească structura echipelor, să investească în formare digitală şi să creeze trasee de carieră clare, adaptate modului în care tinerii învaţă şi muncesc în era digitală.