Micuta republica fosta iugoslava este, spunea acum o saptamana seful Comisiei Europene, José Manuel Barroso, un exemplu de "success story" european. Si va fi, se pare, si singura dintre cele trei tari foste comuniste - Slovenia, Estonia si Lituania - care va reusi sa-si atinga tinta pe care si-a propus-o, aceea de a trece la euro de la 1 ianuarie 2007.

Si asta multumita unor indicatori macroeconomici exemplari: Slovenia are cel mai mare PIB pe cap de locuitor dintre cele zece tari care au aderat la 1 mai 2004, adica 77% din media pe Uniune - mai mare chiar decat cel din Portugalia. Cele doua tari baltice pretendente la euro, desi au economii in stare buna, s-ar putea vedea nevoite sa amane pentru 2008 trecerea la moneda europeana in principal din pricina inflatiei, care depaseste pragul cerut de criteriile de convergenta din tratatul de la Maastricht.

Estonia pare a fi victima ritmului sau prea ridicat de crestere economica: cu o inflatie de 4,1% in decembrie, Estonia depaseste pragul maxim admis pentru 2007, de 2,6%. Intr-un ultim efort, guvernul eston a redus taxele la alimente si a anuntat o serioasa reducere a cheltuielilor bugetare, sperand ca anul acesta inflatia sa se situeze sub 3% si criteriile sa fie totusi indeplinite in decembrie 2006 sau in ianuarie 2007. Din pacate pentru estonieni s-ar putea sa fie prea tarziu, deoarece Comisia Europeana si Banca Centrala Europeana au planificat sa dea publicitatii raportul privind indeplinirea criteriilor de convergenta pentru aderarea la zona euro in toamna acestui an. 

Altfel, economia Estoniei sta bine. Alaturi de Letonia, tara inregistreaza printre cele mai ridicate ritmuri de crestere economica din Europa. Ba chiar unii indicatori, cum ar fi nivelul deficitului bugetar, sunt dati ca exemplu. Joaquin Almunia, comisarul european pentru afaceri economice si monetare, a dat Estonia drept model pentru vechii membri ai Uniunii. "Cu un buget echilibrat, cu cel mai mic deficit din Uniunea Europeana si cu riscuri scazute privind cheltuielile pentru persoanele de varsta a treia, Estonia poate fi apreciata ca un exemplu de politica fiscala sanatoasa", spunea Almunia la inceputul lunii trecute.   

Lituania, cealalta pretendenta la introducerea euro la inceputul anului viitor, sta ceva mai bine decat vecina sa in privinta inflatiei. La sfarsitul lunii ianuarie, rata inflatiei pe ultimele noua luni era de 2,55%, sub pragul de admisibilitate. Insa Fondul Monetar International a avertizat in februarie Lituania, dupa trei luni consecutive de crestere a inflatiei, ca ambitiile de a adopta euro in 2007 ar putea fi puse in pericol. Factorii care au alimentat inflatia au fost socurile externe, majorarile preturilor administrate de stat si presiunea cererii interne.

O astfel de avertizare a primit Lituania si de la Comisia Europeana, care a stabilit ca va anunta in octombrie daca acest stat baltic indeplineste sau nu criteriile de convergenta. Dar in vreme ce Estonia si Lituania inca mai incearca din rasputeri sa recupereze ramanerile in urma, Slovenia a trecut deja la pregatiri. Preturile au fost deja afisate de la 1 martie si in tolari, si in moneda europeana - la o rata de schimb de 239 tolari / euro - campania oficiala de comunicare a fost lansata, impreuna cu  site-ul informativ (www.evro.si), iar slovenii au inceput deja sa se gandeasca la felul in care viata lor va fi afectata de noua moneda.

Optimismul oficial e umbrit putin de ingrijorarea oamenilor - un sondaj de vara trecuta arata ca 59% dintre sloveni, desi se declara de acord cu trecerea la euro, se asteapta ca introducerea monedei europene sa aiba mai multe efecte negative decat pozitive.

Guvernul de la Ljubljana a luat unele masuri pentru a impiedica o crestere nejustificata a preturilor asemanatoare cu cea care a avut loc, in momentul trecerii la euro, in mai multe state din vechea Europa. Prima si cea mai importanta dintre masuri e afisarea pretului in cele doua monede incepand de luna aceasta si pana in iunie 2007, deci inca sase luni dupa ce moneda unica va deveni moneda oficiala.

Vor fi, de asemenea, monitorizate preturile - autoritatea nationala pentru protectia consumatorilor, impreuna cu o institutie internationala, va urmari preturile pentru 104 produse si servicii din 294 de localitati. Si, in fine, fiecare locuitor al tarii va primi luna aceasta prin posta o brosura intitulata "Vine euro", o a doua urmand a fi expediata chiar inainte de 1 ianuarie 2007. Brosurile contin informatii de baza despre euro, despre regulile de conversie si rotunjire, despre cum pot fi recunoscute monedele si bancnotele false precum si sfaturi practice despre ce trebuie sa faca cel care intampina vreo problema.

Designul monedelor - care vor fi fabricate de monetaria Finlandei - a fost facut de trei designeri sloveni desemnati prin concurs national. Monedele poarta, pe una dintre cele doua fete, simboluri nationale. Barza, de exemplu, care va fi imprimata pe moneda de 1 eurocent, a fost preluata de pe actuala moneda de 20 de tolari. Pe moneda de 1 euro va aparea chipul lui Primou Trubar - un pastor protestant, autor al primei carti tiparite in limba slovena -, iar pe cea de 2 euro chipul poetului France Preseren, cel mai important reprezentant al romantismului sloven.

Una dintre imaginile ce vor fi imprimate pe monede, cea a "Pietrei printului", a starnit un conflict - minor, de altfel - cu oficialitatile austriece din Carinthia, unde monumentul este considerat, de asemenea, un simbol national. "Piatra printului" - care va aparea, totusi, pe moneda de 2 eurocenti - e o piesa arheologica din perioada Imperiului Roman, pastrata acum intr-un muzeu din Klagenfurt, capitala statului austriac Carinthia. Anul trecut in octombrie, autoritatile din Carinthia au trimis un protest, care insa a fost respins de Ministerul de Externe sloven pe motiv ca "nu poate fi luat in serios".

Au existat, fireste, si propuneri fanteziste: de la  frumoasa cantareata slovena Natalija Verboten  pana la pestisorul Proteus anguinus, care traieste numai in apele din Slovenia. Pestisorul, care are patru picioruse, este supranumit si "pestele-om", fiind protejat prin lege din 1922.

Dincolo de inevitabila anecdotica si in ciuda faptului ca unii se intreaba de ce ar renunta Slovenia la suveranitatea castigata in urma cu doar 15 ani si la tolar, care e destul de puternic, Slovenia isi continua marsul spre euro sub sloganul "Euro, for All of Us" - un slogan pe care si l-a ales singura, desi Comisia Europeana si Banca Centrala Europeana propusesera ca aspirantele la introducerea euro sa foloseasca sloganele lor, deja existente.

Si pe langa dreptul la slogan propriu, Slovenia a mai primit un drept: i s-a permis, in urma unui acord incheiat cu UE, dreptul de a utiliza denumirea de "evro" in interiorul granitelor. Va trebui insa sa o foloseasca insa pe cea de "euro" pe monede si bancnote. Un compromis acceptabil, la urma-urmei, pentru o tara in care acum 20 de ani moneda nationala era dinarul iugoslav.