​Producătorii de mobilă se confruntă cu o criză în ceea ce priveşte principala materie primă-lemnul, iar reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România spun că această criză se va accentua în următoarea perioada după explozia preţului la energie. În plus, în contextul războiului de la graniţa cu România, nu se mai poate importa lemn din Ucraina, Rusia, Belarus şi nu se poate exporta mobilă către aceste state, Rusia fiind de altfel una dintre cele mai importante pieţe de export pentru mobila românească. Astfel, Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România cere declararea industriei de mobilă drept ramură economică strategică, pentru a putea fi implementate măsuri reale de susţinere a acestui sector economic.

„Noi, producătorii, suntem disperaţi. Vocea mea, în acest moment, este un ultim strigăt înainte de a ajunge în situaţia în care suntem nevoiţi să închidem activitatea. E dureros să vezi câtă pădure există în România, când noi industria mobilei avem nevoie de doar 7% din ceea ce se exploatează la nivel naţional, să nu poţi asigura aceşti 7% pentru cei 55.000 de oameni care lucrează doar în industria noastră, să nu le asiguri materia primă, în condiţiile în care aducem cea mai mare valoare adăugată. Şi tu stat, Guvern, ROMSILVA, ocoale silvice, oricine, să nu îţi apleci privirea, şi după ce ne-ai declarat industrie de succes, să ne părăseşti”, spune Daniel Egri, directorul general al companiei MOBEX din Mureş, o companie fondată în urmă cu 30 de ani.

El adaugă faptul că materia primă de bază pentru fabricile de mobilă este lemnul, ca materie brută, pe care producătorii o achiziţionează prin licitaţii de la ROMSILVA sau din păduri private. Dar şi panourile, care la rândul lor au la bază 90% tot lemnul, dar este acel lemn care nu poate fi folosit şi valorificat la un nivel înalt şi se transformă în tocătură şi devine peleţi sau panouri MDF, OSB, panel, placaj, cartoanele care sunt tot celuloză, tot din lemn, furnirul care este lemn de înaltă calitate, valorificat.

„Toate acestea reprezintă aproximativ 40% din materia primă care, la momentul actual, are o creştere fantastică, de 50% - într-un an, de 150% - în 2 ani. Nicio industrie, nici o capacitate de producţie nu pot să se tehnologizeze, să se rentabilizeze, pentru a putea înghiţi aceste creşteri”, a mai spus Daniel Egri, directorul general al companiei MOBEX din Mureş.

Conform datelor asociaţiei, aportul industriei mobilei la echilibrarea balanţei comerciale fiind - în medie – de 1,5 miliarde de euro/an. Dar, din cauza lipsei de materie primă, a creşterii artificiale a preţului lemnului şi a exploziei preţurilor la energie, devine necompetitivă.

„Ca să facem producţie avem nevoie în primul rând de lemn. Este materia de bază pentru acest sector. Iar preţul lemnului a crescut - la unele sortimente - şi de 2,5 ori, într-un an. Foarte multe probleme au fost în special cu lemnul de răşinoase. Ceea ce a determinat ca multe firme să fie afectate, multe au intrat în pierdere şi după aceea chiar în lichidare. Lemnul care se pune pe piaţă este insuficient, industria are capacităţi mari. Problema s-a agravat după începerea războiului din Ucraina”, a explicat Aurica Sereny, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România.  Ea a adăugat că cererea externă pe piaţa mondială este în creştere.

„Deşi autorităţile române au interzis exportul de buştean în ţările extra – UE, începând din anul 2021, în acest an se constată o creştere foarte mare a exportului de buştean şi de lemn de foc. Exportul de buştean a crescut, în primele 5 luni ale anului, cu 132%. Foarte mult a fost scos din ţară ca şi lemn ecarisat, adică are o mică prelucrare. Legislaţia nu prevede clar poziţia tarifară, permiţând astfel exportul lemnului brut. Este lemn de foarte bună calitate, o pierdere mare pentru România”. De asemenea, a crescut exportul pentru lemnul de foc, a mai spus Aurica Sereny

„Toate aceste fapte pun presiune asupra preţului lemnului. Şi cei mai afectaţi sunt producătorii de mobilă, care sunt ultima parte a lanţului, din pădure până la prelucrarea finală. Nu intră în pădure, dar la ei se regăsesc toate creşterile de preţuri, că se furnizează buştean, cherestea, panouri, toate sunt din lemn şi toate au venit cu creşteri importante. Rentabilitatea sectorului a scăzut de la 5,6% în 2016, la 3,5% în 2021. Anul acesta va fi şi mai rău”,

În timp ce România nu reuşeşte să rezolve criza lemnului şi să stopeze, cu adevărat, exportul de buştean, concurenţii direcţi, Polonia, Turcia, China au programe concrete de susţinere a acestui sector de activitate. Polonia a ajuns la 40,1 miliarde de euro/an cifră de afaceri a sectorului pădure-lemn, pe când România la doar 8,8 miliarde euro/an. Diferenţa între exporturile anuale de mobilier ale celor două ţări este de aproape 6 ori mai mare în favoarea Poloniei – 14,5 miliarde de euro vs România – 2,5 miliarde de euro, conform Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România.

„Cel mai important lucru, strict referitor la sectorul pădure-lemn, este faptul că ei au declarat industria mobilei industrie strategică. Nu industrie de succes pe care s-o aplaudăm şi s-o ignorăm. Vă mai aşteptăm să faceţi performanţă, dar nu ne interesează foarte mult cum o faceţi, nu vă susţinem. Polonezii şi-au declarat-o, acum 10 ani, industrie strategică şi au susţinut-o de la A la Z, de la cioata din pădure, până la export”, susţine Daniel Paul Dima, specialist în Silvicultură, implicat în 20 de proiecte internaţionale pe domeniul sectorului pădure-lemn.