În şapte ani trebuie reabilitate 85% dintre case. E loc de creştere

Autor: Ioan Dornescu Postat la 08 aprilie 2013 169 afişări

Producătorii de plăci de gips-carton estimează că piaţa de profil a rămas pe minus anul trecut în volum, pe fondul contextului economic actual şi al situaţiei din sectorul construcţiilor.

În şapte ani trebuie reabilitate 85% dintre case. E loc de creştere

Producătorii de plăci de gips-carton estimează că piaţa de profil a rămas pe minus anul trecut în volum, pe fondul contextului economic actual şi al situaţiei din sectorul construcţiilor. Pentru 2013 jucătorii prognozează revenirea pe plus a pieţei, iar speranţele de creştere sunt nu doar la nivel declarativ, ci sunt susţinute de planuri sau proiecte de investiţii.

Piaţa sistemelor de gips-carton s-a situat în 2012 la un volum de circa 38 milioane metri pătraţi, în uşoară scădere faţă de anul precedent, conform esti­mărilor companiei Siniat România (fosta Lafarge Gips România), şi au fost influenţate negativ de scăderea investiţiilor în construcţii şi amânarea finalizării unor proiecte din lipsă de creditare, gestionarea defectuoasă a fondurilor europene destinate construcţiilor, creşterea preţu­rilor la materiile prime, precum şi de fluctuaţiile schimburilor valutare.

„Efecte pozitive au avut proiectele finanţate de la bugetul de stat pentru infrastructură, reabilitarea termică a clădirilor şi Prima casă, precum şi investiţiile private în centre de business şi con­strucţii industriale“, afirmă Marc-Andre Fritsche, directorul general al companiei controlate de grupul belgian Etex.

Compania ia în calcul, în planurile de afaceri, o creştere anuală de 5% a volumului pieţei de profil, susţinută de cererea de sisteme de gips-carton şi tencuieli pe bază de ipsos pentru investiţii private în centre de business şi în sectorul industrial.

„Se vor continua, de asemenea, lu­cră­rile de reabilitare termică a construc­ţiilor vechi cu fonduri europene şi de la bugetul de stat, având în vedere că în 2020 acest program trebuie finalizat şi, în prezent, au fost reabilitate doar circa 15% din totalul clădirilor incluse în program“, a adăugat şeful Siniat România. În plus, în România există un poten­ţial ridicat pentru investiţiile care vizea­ză reabilitarea şi renovarea locuin­ţelor private, acestea putând fi deblocate prin reluarea creditării în domeniul construcţiilor, potrivit lui Fritsche.

Ca în Vest. „Deşi trendul general al pieţei locale de gips-carton a consemnat anul trecut al patrulea an consecutiv de scăderi cantitative, nivelul absolut al consumului reflectă o piaţă dezvoltată pentru acest produs. În 2012 s-au vândut pe piaţa din România circa 2 metri pătraţi de plăci din gips-carton/locuitor, ceea ce reprezintă un nivel similar cu cel actual în multe ţări din Europa de Vest“, afirmă Mihai Marinescu, director executiv al firmei Knauf Gips România.

Reprezentantul companiei controlate de grupul german Knauf estimează că segmentul de ipsosuri a înregistrat o evo­luţie „cel puţin stabilă“ anul trecut, iar pe fondul general de scădere a cererii, această piaţă se dezvoltă şi câştigă teren, înlocuind alte soluţii.

„Concurenţa între producători s-a accentuat, iar atenţia consumatorilor a fost atrasă mai mult decât în alţi ani spre ipsosuri, ca soluţie optimă pentru tencuirea şi finisarea la interior a zidăriilor. Pe termen mediu estimăm o dezvoltare a acestui segment independent de evoluţia generală a pieţei de materiale de construcţii, pentru că în acest caz consumul din România este încă inferior altor pieţe din proximitate“, a adăugat Marinescu.   

Investiţie de 50 mil. euro. Grupul Etex a fixat un buget de investiţii de 50 de milioane de euro pentru construcţia unei fabrici la Turceni. Terenul este deja în pro­prietatea Siniat, au fost obţinute apro­bările pentru construire, lucrările vor începe în luna iunie a acestui an, iar în martie 2015 va începe livrarea primelor plăci de gips-carton către clienţi, potrivit reprezentantului companiei.

Proiectul noii unităţi de producţie este unul mai vechi, Complexul Energetic Turceni semnând încă din 2008 un acord cu Lafarge privind construirea fabricii în apropierea termocentralei de la care va primi materiile prime. Lafarge Arcom Gips a devenit Siniat România după ce grupul francez a cedat către Etex activele diviziei de gips din Europa şi America Latină, păstrând o participaţie de 20% în noul parteneriat.  Siniat deţine în prezent două unităţi de producţie, la Bucureşti (plăci de gips-carton) şi Aghireşu, jude­ţul Cluj (tencuieli). În 2012, cifra de afaceri a companiei a fost de 97,1 milioane lei (21,8 mil. euro), în creştere cu circa 1,5% faţă de anul precedent.

Şi reprezentantul Knauf a afirmat că grupul, care deţine peste 150 unităţi de producţie la nivel mondial, rămâne interesat de a investi în continuare în România, a doua piaţă ca mărime după Polonia din Europa Centrală şi de Est. „Imediat ce evoluţia cerererii în regiune va avea un ritm susţinut, planul de inves­tiţii se va reactiva, finanţarea şi infrastuctura acestuia fiind asigurate“, a spus Marinescu.

Knauf Gips deţine o unitate de producţie de ipsosuri la Aghireşu, judeţul Cluj, deschisă în anul 2012, de unde acoperă zona vestică a ţării, partea de sud-est fiind aprovizionată de unitatea de producţie ipsosuri din Bălţi, Republica Moldova. Plăcile din gips-carton sunt livrate din Bulgaria, iar profilurile şi accesoriile metalice din Germania.

Directorul executiv al Knauf Gips Ro­mânia a afirmat că afacerile companiei s-au situat în 2012 la un nivel ase­mănător anului precedent. Potrivit datelor raportate la Ministerul de Finanţe, afacerile Knauf Gips s-au ridicat la 97,6 milioane de lei (23 mil. euro) în 2011. Grupul Knauf este activ pe piaţa românească şi prin alte companii, respectiv Knauf Insulation, Lasselsberger-Knauf (joint-venture), Knauf AMF, PFT Systems şi Norgips.

Pe piaţa locală de gips-carton concurează şi francezii de la Saint-Gobain, prin divizia Rigips.

Citiţi mai multe despre piaţa construcţiilor pe www.zfcorporate.ro

Urmărește Business Magazin

citeste si:

Citeşte pe comedymall.ro

/actualitate/in-sapte-ani-trebuie-reabilitate-85-dintre-case-e-loc-de-crestere-10721206
10721206
comments powered by Disqus
Cum supravietuiesc afacerile mici în criză? Cum supravietuiesc afacerile mici în criză?

Decalogul unui mic antreprenor: Pentru noi în toată această perioadă a contat să nu ne pierdem cumpătul. Să rămânem atenţi. Să vorbim sincer şi deschis cu echipa. Să fim creativi şi să pivotăm rapid atunci când se arată posibilităţi. Să fim optimişti. Să avem încredere. Să fim îndrăzneţi. Să ştim la ce să renunţăm. Să fim recunoscători. Să ne agăţăm de orice ni se oferă.

vezi continuarea
ZF.ro
Cum încearcă grupul Carrefour să îi convingă pe consumatorii locali să bea vinuri româneşti? Prin programul Deschidem Vinul Românesc retailerul aduce în magazine etichete exclusive şi vinuri premium Cum încearcă grupul Carrefour să îi convingă pe consumatorii locali să bea vinuri româneşti? Prin programul Deschidem Vinul Românesc retailerul aduce în magazine etichete exclusive şi vinuri premium
Care este povestea Aur’a, apa de aur din România care se bea la Festivalul de Film de la Cannes, la Grand Prix-ul de la Monaco şi în hotelurile de cinci stele din Asia
Mediafax
Săracii oameni bogaţi. Cine sunt câştigătorii, dar şi cei care au avut de pierdut din cauza pandemiei de COVID-19 Săracii oameni bogaţi. Cine sunt câştigătorii, dar şi cei care au avut de pierdut din cauza pandemiei de COVID-19
Moneda euro atinge un nou maxim istoric. „Pragul de 5 lei pentru un euro probabil va fi atins în mai puţin de o lună, dacă vom continua la fel”
MonitorulApararii
Problema refugiaţilor revine în atenţia clasei politice din Germania Problema refugiaţilor revine în atenţia clasei politice din Germania
Diplomaţia coercitivă în estul Mării Mediterane
MonitorulPartidelor
Acuzaţii pentru Barna: E inadmisibil să preluaţi tehnicile de manipulare ale PSD Acuzaţii pentru Barna: E inadmisibil să preluaţi tehnicile de manipulare ale PSD
Fost ministru PSD, mesaj de susţinere pentru un candidat PNL: Este un lider transformaţional
MonitorulSiguranteiCetateanului
Cine este Laurenţiu Baranga, noul şef al Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor, numit în funcţie de premierul Orban Cine este Laurenţiu Baranga, noul şef al Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor, numit în funcţie de premierul Orban
COMENTARIU Valeriu Şuhan Interviu cu un strigoi

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.