Ziarul Financiar continuă proiectul „harta burselor”, prin care compară dimensiunea şi dinamica principalelor pieţe de capital din Europa. 

Dar pentru astăzi, într-o nouă etapă, ZF extinde analiza şi va începe să abordeze individual şi bursele din afara continentului european, pentru a oferi cititorilor o imagine mai clară despre poziţia pieţei de capital din România în peisajul mondial al investiţiilor.

Prima oprire este în Israel, o ţară cu o populaţie de 9,8 milioane de locuitori şi un PIB de 560 miliarde de euro, semnificativ peste cel al României, estimat la 370 miliarde de euro, în condiţiile unei populaţii de aproximativ 19 milioane.

Bursa de la Tel Aviv numără 960 de companii listate şi înregistrează o capitalizare totală de 371 miliarde de euro, comparativ cu doar 320 de companii listate şi o capitalizare de 51,7 miliarde de euro în cazul Bursei de Valori Bucureşti. 

Pe bursa israeliană se tranzacţionează zilnic acţiuni în valoare de 607 milioane de euro, adică de peste 50 de ori mai mult decât la Bucureşti, unde lichiditatea medie zilnică este de aproximativ 12 milioane de euro, potrivit datelor Bloomberg solicitate de ZF de la Intercapital ETF. 

Bank Leumi, cel mai mare jucător de pe piaţa israeliană, are o capitalizare bursieră de 22 miliarde de euro, fiind urmat de Bank Hapoalim (20 mld.

euro) şi Elbit Systems (18 mld. euro), companie de tehnologie şi apărare cu expunere internaţională.

La Bucureşti cele mai mari companii sunt Hidroelectrica (10,9 mld. euro), OMV Petrom (9,5 mld. euro) şi Banca Transilvania (5,6 mld. euro). 

În Israel, sectorul bancar şi industria de apărare joacă un rol central pe bursă, în timp ce în România cele mai mari companii sunt dominate de sectorul energetic, în mare parte controlat de stat.

Israel are un ecosistem dezvoltat de investiţii, cu o prezenţă semnificativă a fondurilor instituţionale şi o cultură antreprenorială orientată spre listare şi creştere prin piaţa de capital. România, în schimb, are un grad redus de intermediere financiară şi un free-float limitat la majoritatea companiilor listate, ceea ce contribuie la lichiditatea scăzută.

Prin extinderea proiectului „Harta Burselor”, ZF îşi propune să compare pieţele de capital internaţionale din perspectiva investitorului român: dimensiune, lichiditate, companii-cheie, sector dominant, accesibilitate şi impact asupra economiei. 

Mai multe detalii aici: Bursă. Cum poate fi redusă prăpastia de lichiditate dintre bursa de la Bucureşti şi bursele din regiune? Polonia rulează de 40 de ori mai mult pe zi, Ungaria de 5 ori, iar Cehia de 4 ori. Germania şi Franţa sunt din altă lume cu tranzacţii de 500-600 de ori mai mari. Măcar îi batem pe bulgari şi pe croaţi