Guvernul estimează în proiectul de buget pentru 2026 venituri bugetare totale de 736 mld. lei, în creştere cu 11% faţă de 2025, iar ponderea acestora în PIB ar urma să fie 36%, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată în istoria României. 

De partea cealaltă, cheltuielile ar urma să crească doar cu 7%, ceea ce ar permite o scădere a deficitului bugetar în valoare nominală faţă de anul anterior. 

Astfel, ministerul de Finanţe îşi asumă un deficit bugetar pe 2026 de 128 mld. lei, cu aproape 20 mld. lei (4 mld. euro) mai redus în valoare nominală decât cel din 2025. Ca procent din PIB, deficitul este estimat la 6,2% pe cash, faţă de 7,65% din PIB în 2025 şi 8,7% din PIB în 2024. 

Bugetul este construit pe o creştere economică de 1% şi un PIB de 2045 mld. lei în valoare nominală, mai mare cu 7% faţă de cel de anul trecut în valoare nominală, nu reală. 

La venituri, cea mai mare creştere ar urma să fie obţinută din TVA, unde încasările sunt prevăzute să crească cu 16%, adică mai mult decât dublu faţă de rata medie anuală a inflaţiei, estimată la 6,5%. În 2025, încasările din TVA au crescut doar cu 11%, în linie cu rata inflaţiei, în pofida creşterii ratei TVA de la 19 la 21% peste vară.

La fel de optimist este guvernul în ceea ce priveşte încasările din accize, pe care le vede la un plus de 8%, în pofida faptului că în 2024, încasările au crescut doar cu 4%. 

Impozitul pe profit este estimat să crească doar cu 3%, sub rata inflaţiei, evoluţia slabă fiind asumată şi ca urmare a eliminării înjumătăţirii de la 1 ianuarie a impozitului pe cifra de afaceri pentru companiile cu afaceri de peste 50 mil. euro şi a eliminării acestei taxe de la jumătatea anului. 

Impozitul pe salarii ar urma să crească doar cu 2%, ceea ce înseamnă că guvernul estimează că nivelul salariilor nu va creşte şi nici numărul de salariaţi. 

În schimb, contribuţiile de asigurări sociale sunt estimate să crească cu 9%, ceea ce este sub semnul întrebării, având în vedere decorelarea faţă de evoluţia impozitului pe salarii şi venituri. 

La capitolul cheltuieli, în pofita anunţării restructurării aparatului administrativ, cheltuielile de personal vor rămâne cam la acelaşi nivel faţă de anul trecut, la 168 mld. lei. 

Cheltuielile cu bunuri şi servicii sunt estimate să crească cu 5%, iar cele cu dobânzile cu 20%, până la 61 mld. lei. 

În schimb pensiile vor scădea ca şi cheltuială în valoare nominală de la 251 mld. lei la 249 mld. lei. 

Cheltuielile de investiţii au cel mai rapid ritm de creştere, cu 18%, de la 138 la 163 mld. lei.