Pentru Michael Haskell, un tânăr din Atlanta, săptămâna nu diferă cu nimic de cea a oricărui elev de liceu american obişnuit. În weekend însă, el se transformă într-un vânător de comori. La 18 ani, a început să cumpere unităţi de depozitare abandonate din New York, fără să ştie ce se află în interior, şi să vândă conţinutul. Riscul pe care şi l-a asumat a dat roade: afacerea sa, Mike's Unique Treasures, a generat aproximativ 135.000 de dolari în 2025, plus alţi 85.000 de dolari din ianuarie până la mijlocul lunii iulie a acestui an, scrie CNBC.

„Nu am ştiut niciodată ce voi face din punct de vedere al carierei, dar mereu am visat să fac ceva pe cont propriu” spune Haskell.

E o convingere tot mai răspândită printre tineri: generaţia Z contribuie „disproporţionat" la creşterea recentă a numărului de afaceri noi, arată un raport din iulie al Bank of America Institute. Haskell s-a orientat spre unităţi de depozitare parţial ca să iasă în evidenţă la admiterea la facultate, într-un context în care numărul de candidaţi creşte constant de la an la an. La începutul lui 2024, şi-a cumpărat prima unitate abandonată cu 10 dolari şi a vândut un obiect găsit înăuntru cu 40 de dolari. De atunci, a îmbinat regulat şcoala cu afacerea sa.

Cel mai profitabil pariu al său a venit devreme: a cheltuit 450 de dolari pe o unitate care se dovedise a fi aparţinut unui cunoscut comerciant de artă din Manhattan. Înăuntru a găsit o pictură semnată de Man Ray, figură importantă a mişcării suprarealiste, şi mai multe schiţe ale pictorului modernist Walt Kuhn, pe care le-a vândut cu 36.000 de dolari.

„De fiecare dată când mă duc la un depozit, mă gândesc: urmează să dau iar lovitura?”, spune el.

Succesul în această afacere ţine de asamblarea unor indicii despre viaţa fostului proprietar. Suvenirurile de la o universitate, de exemplu, nu aduc neapărat mulţi bani, dar sugerează că proprietarul avea studii superioare, ceea ce indică prezenţa unor obiecte mai valoroase în interiorul unităţii.

„Nu faci bani doar uitându-te la ce ai în faţă. Faci bani conectând informaţiile pe care ţi le poate oferi fiecare obiect, care poate nu sunt evidente iniţial”, spune Haskell.

Tânărul verifică regulat site-uri unde se pot găsi şi licita unităţi de depozitare abandonate şi a dezvoltat, împreună cu prieteni, un instrument bazat pe inteligenţă artificială care scanează unităţile în căutarea unor nume cunoscute.

 După ce cumpără o unitate, de obicei pentru aproximativ 500 de dolari, petrece câteva ore golind-o, apoi transportă, sortează şi depozitează obiectele la casa mamei sale din New Jersey, până ajunge să le vândă. Foloseşte uneori Google Lens sau ChatGPT pentru a estima preţurile obiectelor descoperite. În prezent, petrece undeva la 20-25 de ore pe săptămână lucrând la afacerea sa.

Haskell crede că afacerea l-a ajutat să fie admis la Emory University, din Atlanta, în eseul său de admitere povestind despre încercarea de a returna o medalie Purple Heart găsită într-o unitate, al cărei destinatar nu a putut fi găsit.

Pe măsură ce se pregăteşte pentru studenţie, Haskell recunoaşte că nu ştie în ce se va transforma afacerea lui în Atlanta, un oraş mai puţin dezvoltat decât New York, şi analizează alte idei, precum construirea de facilităţi de depozitare sau renovarea de case.