◆ Ancheta vizează exploatarea a 40.000 de curieri la nivel naţional, din care 2.000 doar în zona Milano, plătiţi cu până la 81% sub nivelul contractelor colective de muncă şi cu până la 76% sub pragul sărăciei. ◆ Directorul general Oscar Pierre Miquel, cetăţean spaniol, este cercetat penal, iar compania este anchetată ca entitate juridică în baza legii privind responsabilitatea administrativă a societăţilor. ◆ Curierii lucrau în medie 9-10 ore pe zi, cel puţin şase zile pe săptămână, cu salarii „disproporţionate faţă de cantitatea şi calitatea muncii prestate"

Procurorul Paolo Storari din Milano a dispus punerea sub supraveghere judiciară a Foodinho, compania cu o cifră de afaceri de 255 de milioane de euro pe an care operează platforma de livrare Glovo în Italia, pentru presupusă intermediere ilegală agravată a forţei de muncă (caporalato, în dreptul italian) împotriva a 40.000 de curieri la nivel naţional, din care 2.000 doar în zona Milano, potrivit Reuters, Agenzia Nova şi Corriere della Sera.

Directorul general al Foodinho, Oscar Pierre Miquel, cetăţean spaniol, este cercetat penal, iar compania este anchetată şi ca entitate juridică în baza Legii 231/2001 privind responsabilitatea administrativă a societăţilor pentru infracţiuni comise de conducere în interesul companiei, potrivit Corriere della Sera.

Foodinho este controlată de o societate spaniolă, parte a unui grup german legat de fonduri de investiţii americane, iar printre clienţii principali se numără McDonald's, Burger King şi Poke House, conform aceleiaşi surse.

Decretul de control judiciar, emis de urgenţă, îl desemnează pe administratorul judiciar Andrea Adriano Romanò să supravegheze compania, să asigure respectarea regulilor încălcate şi să regularizeze statutul lucrătorilor, potrivit Corriere della Sera.

Decretul judiciar de 54 de pagini arată că flota de curieri Foodinho era plătită sub pragul sărăciei, cu o medie de 2,50 euro pe livrare, potrivit Reuters. Procurorul a constatat că platforma „exploatează forţa de muncă" profitând „de starea de necesitate a curierilor", preponderent cetăţeni străini, plătindu-i cu „până la 81% sub nivelul contractelor colective de muncă şi cu până la 76% sub pragul sărăciei", potrivit Corriere della Sera. Pragul de subzistenţă - calculat pe baza unor indicatori precum alocaţia de şomaj şi indicele de sărăcie ISTAT - este de circa 1.245 de euro pe lună pentru 13 salarii, conform aceleiaşi surse.

Verificările veniturilor nete câştigate în 2025, efectuate pe un eşantion de 24 de curieri, au arătat că 18 din 24 (75%) aveau venituri sub pragul sărăciei, deşi raportau ore de lucru „semnificativ mai mari decât programul săptămânal normal", potrivit Agenzia Nova.

Deviaţia medie faţă de pragul sărăciei era de aproximativ 5.000 de euro pe an, cu cazuri extreme care depăşeau 12.000 de euro sub prag, conform Corriere della Sera şi Agenzia Nova. Dacă se compară cu nivelurile salariale din contractul colectiv naţional pentru transport şi logistică, proporţia curierilor sub limită creşte la 21 din 24 (87,5%), potrivit Agenzia Nova.

Mărturiile curierilor - 39 de lucrători migranţi, conform Reuters - arată că aceştia lucrau în medie 9-10 ore pe zi, cel puţin şase zile pe săptămână, adică 54-60 de ore. Unul dintre curieri descrie în decret cum efectuează 10-15 livrări pe zi, cu vârfuri de 20-25, parcurgând 50-60 de kilometri zilnic, conectat la aplicaţie aproximativ 12 ore pe zi, monitorizat permanent prin GPS, potrivit Corriere della Sera.

„Dacă aş putea, aş părăsi acest loc de muncă, dar nu am încă permis de şedere şi nu reuşesc să găsesc altceva", a declarat curierul, conform Corriere della Sera.Aceste comparaţii iau în calcul doar „venitul net disponibil" şi nu includ protecţiile suplimentare tipice muncii subordonate - indemnizaţia de concediere, asigurările sociale, drepturile contractuale şi beneficiile de protecţie socială, potrivit decretului.

„Verificările efectuate indică o situaţie de veritabilă exploatare a forţei de muncă, perpetuată de ani de zile în detrimentul unui număr foarte mare de lucrători, care primesc o remuneraţie disproporţionată faţă de cantitatea şi calitatea muncii prestate", au scris procurorii, conform Reuters.

Remuneraţia este „cu siguranţă nici proporţională cu calitatea, nici cu cantitatea muncii" şi nu este în măsură „să garanteze o existenţă liberă şi demnă", în încălcarea articolului 36 din Constituţia Italiei şi a articolului 603-bis din Codul Penal, potrivit Corriere della Sera.

Procurorii au constatat că întregul ciclu de muncă este mediat de aplicaţie: accesul la muncă, atribuirea comenzilor, monitorizarea execuţiei şi calculul compensaţiei depind de infrastructura digitală.

Curierul „nu determină în mod autonom procesul productiv", ci se face disponibil prin aplicaţie şi execută o secvenţă operaţională standardizată, monitorizată şi evaluată de platformă, care gestionează alocarea muncii şi influenţează continuitatea oportunităţilor de câştig prin parametri de performanţă - acceptare, punctualitate, disponibilitate, potrivit Corriere della Sera.

Decretul concluzionează că modelul organizaţional al companiei este „inapt să garanteze că nu se produc situaţii de exploatare gravă" şi că aceste situaţii au fost „în mod deliberat căutate şi aplicate", conform Corriere della Sera.

Glovo a anunţat că va coopera integral cu ancheta. „Compania a funcţionat întotdeauna cu scopul de a-şi îmbunătăţi standardele şi activităţile operaţionale şi va continua să menţină un dialog constructiv cu autorităţile competente", potrivit unui comunicat citat de Reuters.

Delivery Hero, grupul german listat la bursa din Frankfurt care deţine Glovo, a transmis că „brandurile sale colaborează întotdeauna cu autorităţile judiciare în toate jurisdicţiile în care operează", conform Reuters.