Într-un oraş universitar în care traficul de idei se mută tot mai des din sălile de curs în spaţii alternative, Zbor Hub Iaşi a devenit locul în care tinerii testează ceea ce şcoala încă nu le oferă, şi anume libertatea de a construi, de a greşi şi de a învăţa făcând. Creat ca un spaţiu educaţional independent, susţinut de o comunitate de voluntari şi mentori, hubul funcţionează ca un laborator de direcţii profesionale pentru liceeni şi studenţi – iar la interior se întâmplă ceva ce nu se vede în manuale: creştere prin practică.

„Zbor e genul de loc în care vii pentru că ai nevoie de un spaţiu, dar rămâi pentru oameni”, a spus Teodora Giugula, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional Iaşi şi voluntar responsabil de social media în echipa hubului.

Tonul ei e calm, dar hotărât. „Îmi place să vin cu soluţii. Aici am învăţat că problemele apar inevitabil, dar important e cine decide să le rezolve. Am editat clipuri, am învăţat aplicaţii noi, am construit pagini online. Zbor e locul în care chiar pui ideile în practică.”

Cu birouri deschise, zonă de lucru în linişte, săli pentru evenimente, canapele, cafea şi o atmosferă constantă de lucru, spaţiul Zbor oferă mai mult decât internet şi prize, pentru că pentru mulţi liceeni sau studenţi aflaţi în căutarea drumului, Zbor a devenit mediul în care îşi exersează viitorul.

„Am descoperit Zbor întâmplător, pe Instagram. M-am înscris la recrutarea de voluntari fără să ştiu aproape nimic despre ei”, povesteşte Teodora Maria Avădănii, elevă în clasa a X-a la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Iaşi. „Când am ajuns, m-am întrebat cum de nu ştiam că există un astfel de loc. E liniştit, luminos şi e plin de studenţi care chiar lucrează aici. Am văzut curând că e şi mai mult – e un loc în care cunoşti oameni care au idei şi le pun în aplicare.”

Teodora Maria face voluntariat de la 13 ani, iar acum e implicată şi în proiecte educaţionale pentru copii. „Zbor m-a ajutat să-mi lărgesc orizontul. Vin speakeri, oameni din domenii diferite, şi chiar dacă eu sunt doar voluntar şi ajut la organizare, am acces direct la ei. Pot să vorbesc cu ei, să pun întrebări, să aflu cum au ajuns unde sunt. Practic, înveţi din poveştile altora.”

Cei care trec pragul Zbor Hub vin din medii diferite – de la informatică şi ştiinţe, la comunicare sau arte. Însă, ce îi uneşte este spiritul practic şi dorinţa de autonomie profesională.

„Generaţia noastră (n.red. gen Z) nu mai acceptă etichete şi nu mai vrea să fie pusă într-o cutie”, spune Teodora Udişteanu, studentă la Litere şi membru al echipei Zbor Hub Iaşi. „În 2024 am venit ca voluntar pe zona de comunicare. Nu ştiam exact ce înseamnă, dar mi-am dat seama repede că aici poţi să înveţi prin lucru, nu doar din teorie. Am căutat să mă implic şi să construiesc. La Zbor am simţit pentru prima dată cum e să fii parte dintr-o echipă care chiar contează.”

Ea vorbeşte calm despre diferenţa dintre generaţii şi este de părere că oamenii pot învăţa unii de la alţii chiar dacă fac parte din generaţii diferite.

„Gen Z spune lucrurilor pe nume. Ştim ce vrem şi nu ne e frică să cerem claritate. Nu e despre revoltă, ci despre eficienţă. Dacă ceva nu funcţionează, nu îl evităm – îl spunem. Asta am găsit şi la Zbor: un loc deschis în care opiniile sunt ascultate. Poate că ar fi bine să fie şi cei din alte generaţii ca noi, măcar puţin, cred că ar ajuta foarte mult să nu existe diferenţa asta, o barieră foarte mare între gen Z şi celelalte generaţii. Noi suntem millenials sau alte generaţii şi automat suntem altfel. Poate e OK să lăsăm spaţiu tuturor să fie aşa sunt, să existe o doză de energie pentru toată lumea.”

În echipa Zbor, Teodora a învăţat nu doar cum funcţionează comunicarea digitală, ci şi ce înseamnă responsabilitatea într-un proiect naţional. „A trebuit să mă aliniez rapid cu echipa naţională. La început a fost provocator: program, proceduri, aprobări. Dar am avut sprijin – coordonatorii chiar sunt aproape. Avem întâlniri, discutăm ce merge şi ce nu. Şi am învăţat ceva important: nimeni nu reuşeşte singur.”

Hubul atrage nu doar tineri interesaţi de voluntariat, ci şi pe cei pasionaţi de tehnologie şi inovare. Andrei Baciu, elev în clasa a XI-a la Liceul de Informatică „Grigore Moisil” din Iaşi, este unul dintre ei.

„La începutul clasei a XI-a am început să studiez inteligenţă artificială. Am lucrat la un proiect prin care poţi restaura opere de artă interactiv, cu ajutorul AI-ului. Am câştigat aur la Competiţia Naţională de Ştiinţe şi Inginerie şi m-am calificat în State, la ISEF, cea mai mare competiţie de profil din lume”, spune el. Dar povestea lui nu e despre premii, ci despre locul în care a putut lucra fără întreruperi. „Zbor Hub e spaţiul meu de concentrare totală. Aici nu mă întrerupe nimeni. Am găsit linişte, disciplină şi infrastructură. Poate suna banal, dar un birou bun şi un loc în care să nu te deranjeze nimeni pot schimba enorm productivitatea.”

Întrebat ce îl ţine conectat de comunitate, tânărul răspunde simplu. „Atmosfera. Sunt evenimente, întâlniri, discuţii. Zbor, pentru mine, înseamnă productivitate, networking şi dezvoltare personală.”

Zbor Hub funcţionează fără reţete complicate. Reuşeşte pentru că oferă tinerilor încredere. Nu le spune ce să facă, ci le oferă spaţiul şi contextul să afle singuri. Nu îi organizează, ci îi provoacă să se organizeze.

„Suntem o generaţie care caută să fie ascultată şi să contribuie”, spune Teodora Giugula. „La Zbor simţi că părerea ta contează. Dacă vrei să propui un eveniment, îl poţi construi. Dacă vrei să înveţi să organizezi, înveţi. Dacă vrei să greşeşti şi să încerci din nou, e loc.”

Aceeaşi idee revine şi la Teodora Udişteanu. „Nu suntem perfecţi, dar suntem sinceri. Asta e important. Nimeni nu vine la Zbor cu masca de ‘eu le ştiu pe toate’. Nu funcţionează aici atitudinea asta. Funcţionează, în schimb, energia celor care vor să crească.”

Ce se construieşte la Zbor

Privit din exterior, Zbor Hub pare un spaţiu de coworking pentru tineri. Privit din interior, e o demonstraţie a felului în care generaţia următoare îşi pregăteşte viitorul: prin colaborare şi prin expunere la idei. Aici iau naştere mici comunităţi în jurul unor pasiuni: tehnologie, media, educaţie, design. Se formează echipe pe proiecte şi se testează idei.

„Zbor nu e doar un spaţiu, e un mediu în care te poţi transforma fără să simţi presiunea că trebuie să fii mereu bun. Aici ai curaj să începi”, a completat Andrei Baciu.

Iar acest „curaj de a începe” e poate cel mai important lucru pe care îl livrează Zbor Hub Iaşi. Pentru că, dincolo de evenimente, workshopuri şi planuri de dezvoltare, aici se exersează iniţiativa.

Reţeaua Zbor numără în prezent nouă huburi, dezvoltate în parteneriat cu ONG-uri locale, în Constanţa, Iaşi, Ploieşti, Târgu Jiu, Cluj-Napoca, Baia Mare, Braşov, Vaslui şi Timişoara. Iar până la finalul anului 2025, BCR îşi propune să ajungă la cel puţin 12 huburi, din care două să fie deschise în Bucureşti.

La un an de la lansare, spaţiile Zbor din cele nouă oraşe au adunat peste 51.000 de tineri implicaţi în aproximativ 1.300 de evenimente organizate, au strâns 300 de voluntari activi şi parteneriate cu 250 de ONG-uri şi 50 de companii. Accesul este gratuit, iar conceptul huburilor a fost dezvoltat împreună cu tinerii, având la bază valori precum acceptarea, libertatea de exprimare şi colaborarea.