Geamana Village: un joc dezvoltat de doi tineri din Suceava despre un sat uitat de lume. Cum a fost proiectată într-un joc video povestea locului dispărut sub ape?
Doi fraţi din Suceava au dezvoltat un joc single-player, anul trecut, inspirat din povestea satului scufundat Geamăna din Munţii Apuseni, care are până în prezent mai bine de 3.000 de descărcări pe platforma Steam. „Geamana Village” ajută la schimbarea felului în care România este văzută, arătând-o într-o lumină mai autentică. Jocul foloseşte elemente reale din cultura locală şi conţine multe texte şi dialoguri în limba română, ceea ce este rar întâlnit în alte jocuri.
Nicolae este student în anul II la master la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din Cluj-Napoca, iar fratele său, Sebastian, este elev în clasa a XII-a la Colegiul Tehnic „Regele Ferdinand I” din Rădăuţi. Ideea jocului a pornit de la Nicolae, din momentul în care a aflat despre povestea satului Geamăna în al doilea an de facultate, la un curs de etică în afaceri. Subiectul i-a stârnit curiozitatea, a început să se documenteze mai mult, iar informaţia i-a rămas în minte, devenind ulterior punctul de plecare pentru proiect.
„Ideea de a transforma această poveste într-un joc a apărut mai târziu, când am început să văd pe TikTok videoclipuri despre lacul de steril şi nuanţele sale de culoare. Ce m-a surprins a fost faptul că în comentarii erau mulţi străini interesaţi de subiect.
Această validare, chiar şi informală, ne-a arătat că există un interes real pentru această poveste, nu doar la nivel local. Iniţial am vrut să realizăm un proiect mic, dar pe parcurs ne-am dat seama că există potenţial şi am decis să îl dezvoltăm ca un joc comercial”, explică Nicolae Penteliuc, cofondatorul jocului „Geamana Village”, pentru ZF Gen Z.

Povestea jocului urmăreşte un personaj aflat într-un sat scufundat, pe care îl explorează din perspectiva unui jurnalist. Jucătorul investighează case abandonate, interacţionează cu ultimii locuitori rămaşi şi documentează, prin intermediul camerei, efectele dezastrului provocat de nămolul toxic. Pe parcurs, adună indicii, strânge dovezi şi încearcă să descopere adevărul ascuns în spatele degradării locului.
Sarcinile echipei au fost împărţite în funcţie de competenţele fiecăruia. Nicolae s-a ocupat de concept, scenariu, testare, research, marketing şi documentaţia necesară lansării, în timp ce Sebastian a gestionat partea tehnică şi de producţie, incluzând programarea, sound design-ul, level design-ul şi, chiar modelarea 3D.
Cei doi tineri au fost atraşi în primul rând de impactul vizual al locului: culorile neobişnuite ale lacului de steril şi imaginea acoperişului bisericii rămas la suprafaţă creează un peisaj rar şi memorabil. Această componentă vizuală este amplificată de povestea din spate, care îi adaugă profunzime şi valoare artistică.
Graniţa dintre documentare şi ficţiune depinde de scopul jocului: aici, evenimentul real este doar o sursă de inspiraţie, iar elementele fictive sunt adăugate pentru gameplay şi tensiune, rezultând o interpretare, nu o redare fidelă, subliniază Nicolae Penteliuc.
Principala dificultate pentru cei doi fraţi a fost chiar absenţa unui buget, o limitare asumată încă de la începutul proiectului, deoarece obiectivul a fost să fie testate posibilităţile de dezvoltare cu resurse minime.
„Proiectul a fost realizat din resurse proprii. Din punct de vedere financiar, costurile directe au fost minime, principalul cost fiind taxa de 100$ pentru publicarea jocului pe Steam, la care se adaugă un comision de 30% din vânzări. În schimb, cele mai mari costuri au fost cele de timp şi efort”, spune Nicolae Penteliuc.
Totodată, procesul de dezvoltare al jocului a depăşit 600 de ore de muncă efectivă, la care nu sunt incluse etapele de testare, cercetare de piaţă sau promovare. În ceea ce priveşte componenta vizuală, aceasta a fost construită în mare parte cu ajutorul unor asseturi gratuite disponibile online, ceea ce a făcut posibilă realizarea jocului fără a avea la dispoziţie un buget alocat.
„Până în prezent, versiunea full a jocului a fost vândută în aproximativ 600 de copii, majoritatea în România, SUA şi Germania. Versiunea demo a depăşit 3000 de descărcări, ceea ce ne-a ajutat foarte mult în testare şi în obţinerea de feedback”, povesteşte Nicolae Penteliuc.

La scurt timp de la lansare, jocul a fost tradus în limba polonă de un grup de studenţi de la Universitatea Jagiellonă din Cracovia, care l-au contactat în luna noiembrie, a anului trecut, pentru a include proiectul într-o iniţiativă despre cultura digitală a României şi Republicii Moldova. După lansarea versiunii în limba polonă, au fost înregistrate rapid primele vânzări din Polonia.
„Pe termen lung, ne dorim să lansăm şi alte jocuri. Avem deja câteva idei în minte, dar urmează să vedem care dintre ele este cea mai potrivită pentru următorul proiect. Geamana Village a fost un proiect din care am învăţat foarte mult: de la dezvoltare şi testare, până la lansarea pe Steam, marketing, comunitate, presă şi localizare”, a mai adăugat Nicolae Penteliuc, pentru ZF Gen Z.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe fanatik.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro













