Bursa de Valori Bucureşti a deschis vineri dimineaţă la un maxim istoric, cu un avans de 0,8% faţă de închiderea precedentă, după ce a acumulat 4,72% în ultimele cinci zile de tranzacţionare. Indicele BET este la 29.617 puncte, faţă de precedentul maxim intra-day de 29.615 puncte pe 24 februarie.

Mişcarea de azi vine pe fondul unui context intern complicat, marcat de incertitudine politică, şi contrastează vizibil cu bursele europene, unde contractele futures indicau scăderi de 0,7-1% la Londra, Frankfurt şi Paris - presate de noi ameninţări ale administraţiei Trump cu tarife mai mari asupra Uniunii Europene.

Cel mai puternic avans din BET în cursul săptămânii a aparţinut Premier Energy, cu Ă16,84%, urmat de Romgaz (SNG, Ă10,29%) şi Electrica (EL, Ă10,95%). În primele minute ale şedinţei de vineri, SNG şi PE conduceau din nou creşterile, cu plusuri de aproape 3% fiecare. Banca Transilvania (TLV), cea mai mare pondere din indice, avansa 0,21%, la 38,18 lei pe acţiune.

Leul s-a depreciat faţă de euro cu aproximativ 1,1% în ultima săptămână şi cu 3,3% faţă de acum o lună, cursul EUR/RON ajungând la 5,2628 vineri dimineaţă.

Randamentul obligaţiunilor româneşti pe 10 ani se situa la 7,02%, după ce atinsese un vârf de 8,58% în ultimul an. Futures pe indicii americani indicau creşteri modeste - S&P 500 urca cu 0,34%, Nasdaq cu 0,54%.

Profesorul Marius Matei de la Academia de Studii Economice din Bucureşti explică dinamica aparent paradoxală dintre deprecierea leului şi avansul bursei: deprecierea monedei naţionale este ca o sabie cu două tăişuri. Depinde de câţiva factori, dintre care cel mai important este orizontul de timp la care ne raportăm.

" Pe termen scurt instabilitatea politică creează volatilitate în pieţe, şi în timp ce cursul de schimb leu-euro este strâns controlat de BNR, în măsura rezervelor de care dispune şi a politicii cu privire la marja de fluctuaţie şi ritmul de depreciere, piaţa bursieră este liberă, rezultat al cererii şi ofertei. Cea din urmă nu are cum să fie avantajată pe termen scurt atâta vreme cât există instabilitate politică, aşadar în perioade din acestea de turbulenţe politice, cu orizonturi strânse de scadenţe şi cu deficite mari, bursa va suferi, capitalurile vor fugi, se vor duce în active sigure, aşa-zisele flights to safety (aur) sau flights to quality (titluri)”.

Pe termen mediu şi lung, însă, profesorul spune: "Oodată ce lucrurile se vor linişti, capitalurile vor căuta din nou randamentele mai mari şi se vor întoarce către investiţiile în acţiuni. Impactul deprecierii depinde de structura companiilor listate, dar şi dacă acestea exportă (produsele lor devin mai ieftine şi astfel deprecierea le avantajează) sau importă (importurile se scumpesc, materiile prime importate insemnând costuri de producţie mai mari, rezultând profituri mai mici). Există şi o asimetrie a efectelor: companiile importatoare se confruntă cu un impact mai mare decât cele exportatoare (deşi de semn diferit). Totodată, deprecierea alimentează inflaţia, creşte dobânzile şi scade încrederea investitorilor”.

În Europa, presiunea vine din direcţia Washingtonului: Donald Trump a transmis joi seară că tarifele asupra UE vor "sări imediat la niveluri mult mai ridicate" dacă blocul comunitar nu va reduce la zero taxele vamale pe mărfurile americane, conform unui mesaj publicat pe Truth Social. Comisia Europeană a suspendat deja un vot parlamentar pe acordul comercial cu SUA, după ce un official european a descris mişcările preşedintelui american drept "un haos tarifar pur".

De la începutul lui 2026 Bursa de la Bucureşti are plus 21%.