Trăim într-o lume în care presiunea nu mai este o excepţie. Este contextul. Este aerul pe care îl respirăm în business, în societate, în viaţa personală. Care sunt tehnicile la care apelează liderii din business pentru a face faţă presiunii şi care SUNT principalele surse de presiune din viaţa lor?

Lalele şi alte flori de primăvară, pentru a respecta dress code-ul evenimentului (spring vibes), muzică şi cea mai mare densitate de doamne puternice din mediul de afaceri sunt doar câteva dintre reperele celei mai recente ediţii a galei Women in Power. Evenimentul, desfăşurat anul acesta la final de martie, este asociat cu catalogul 100 cele mai puternice femei de afaceri, proiect ajuns anul acesta la a 15-a ediţie.

La debutul galei, Holy Molly a susţinut un moment artistic, iar evenimentul a continuat cu discuţiile din panel, moderat de Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarul Financiar şi BUSINESS Magazin, şi Ioana Matei, editor-şef al BUSINESS Magazin. Întrebarea aparent simplă – „Dacă ai putea da timpul înapoi, ce ai schimba?” – scoate la iveală nu doar regrete sau oportunităţi ratate, ci mai ales felul în care liderii îşi înţeleg propriul parcurs profesional. Dincolo de răspunsuri punctuale, invitaţii la discuţiile în panel conturează câteva teme recurente: tentaţia unor drumuri alternative, asumarea riscului şi, mai ales, nevoia de autenticitate într-un mediu profesional tot mai presant.

Pentru Monalisa Ungureanu, CEO al Agrii România, răspunsul vine cu o doză de ironie şi realism. Deşi a fost avertizată încă din copilărie că, dacă nu învaţă, „va ajunge în agricultură”, parcursul ei profesional a dus-o exact în acest domeniu. Cu toate acestea, nu ar schimba neapărat direcţia, deşi recunoaşte o atracţie pentru o zonă complet diferită: „chiar dacă sunt om de cifre (...), mi-aş fi dorit să lucrez într-un domeniu creativ.”

În contrast, Cosmin Curticăpean, CEO şi fondator al Lendox, nu lasă loc de îndoială: ar face exact acelaşi lucru. Antreprenor încă din primul an de facultate, el descrie o traiectorie construită exclusiv pe iniţiativă proprie şi pe o toleranţă ridicată la risc. „Toată viaţa mea n-am fost niciodată angajat”, spune el, explicând că această alegere ţine şi de structura sa personală, formată inclusiv prin sporturi care implică risc. În viziunea sa, incertitudinea nu este un obstacol, ci un mediu natural în care performanţa devine posibilă.

Petruş Stuparu, Partner, Trend Consult merge într-o direcţie diferită, declarând deschis: „Actor. Îmi place drama, îmi place să simţi că trăieşti”. Dincolo de nuanţa personală, ideea centrală pe care o dezvoltă este legată de rolurile pe care oamenii le joacă în organizaţii. Tot el atrage atenţia asupra diferenţei dintre autenticitate şi „mască”, sugerând că distanţa dintre cine eşti acasă şi cine eşti la birou poate deveni obositoare: „bucata asta de mască şi depărtatul de autenticitate te oboseşte foarte tare”. În opinia sa, liderii care reuşesc să fie consecvenţi cu propria identitate – chiar şi atunci când acest lucru înseamnă să spună lucruri incomode – construiesc relaţii mai sănătoase în organizaţii. El subliniază şi faptul că autenticitatea nu ţine de gen, ci de maturitate personală: atât bărbaţii, cât şi femeile sunt supuşi unor presiuni sociale diferite, dar la fel de puternice. Tema presiunii este reluată în discuţia despre mediul corporatist, descris ca un spaţiu în care aşteptările – reale sau imaginare – pot deveni copleşitoare. Pe lângă presiunile interne, participanţii evidenţiază influenţa social media, care creează standarde nerealiste despre „perfecţiune”, fie că este vorba despre carieră, familie sau stil de viaţă. În acest context, comparaţia constantă devine o sursă suplimentară de stres, iar echilibrul personal devine din ce în ce mai dificil de menţinut.

Revenind la tema autenticităţii, Monalisa Ungureanu susţine că aceasta este esenţială, chiar dacă nu este întotdeauna uşor de susţinut în mediul corporatist. Ea îşi descrie stilul ca fiind direct, bazat pe asumare şi transparenţă: „eu spun lucrurilor pe nume (...) spun şi fricile mele”. Experienţa sa arată însă că adaptarea la cultura organizaţională poate presupune compromisuri, mai ales pentru cineva venit din antreprenoriat. Cu toate acestea, concluzia ei este clară: lipsa autenticităţii duce, în timp, la o ruptură interioară.

Autenticitatea apare ca un punct central în construcţia relaţiilor profesionale. Roxana Jouni, director general, SIAD România, subliniază că aceasta „este singura cale care ne ajută să creăm legături reale în corporaţii”, într-un context în care nimeni nu performează izolat. În opinia sa, lipsa autenticităţii erodează încrederea – un element esenţial pentru echipele performante. Ideea este completată de convingerea că nu există o separare reală între „cine eşti la job” şi „cine eşti acasă”, ci mai degrabă o continuitate care defineşte liderul în ansamblu.

Ioana Gheorghiade, Chief Risk Officer, BCR

„Cred că presiunea devine un mod de a funcţiona. Sunt momente în care simţi că este prea mult şi atunci trebuie să faci un pas în spate, să spui stop. Este o limită care trebuie să o impui.”

Cosmina Marinescu, CEO, KRUK România

„În canotaj, cred că de departe cel mai important aspect este legat de echilibru. În barca de canotaj, aveam locul numărul unu, rolul meu fiind de a ţine barca în echilibru. A fost predestinat, pentru că este practic lucrul la care în momentul de faţă ţin foarte mult: în primul rând de a avea eu echilibru, pentru a reuşi să-i echilibrez şi pe ceilalţi.”

Irina Cristescu, General Manager, XTB România

„Doamnele în general trebuie să gestioneze în viaţa lor de zi cu zi roluri multiple şi diferite. Asta le face să fie capabile de gândire critică, să fie capabile să ia decizii rapide în situaţii critice - un lucru esenţial în investiţii.” 

Alina Bistreanu, CEO, Optical Investment Group

„Înainte de titluri şi roluri, suntem oameni şi simţim cu toţii în fiecare zi presiune, oboseală, disconfort şi totuşi reuşim să mergem mai departe. Despre asta este vorba: să reuşeşti să mergi mai departe şi să nu uiţi că nu eşti singur în drumul acesta, că ai oameni alături de tine, aşa cum am şi eu în această seară. Premiul acesta este despre şi pentru oamenii care îmi sunt alături în fiecare zi.”

Oana Ilaş, Director General Adjunct Retail Banking, Banca Transilvania

„Echilibrul personal, necesar pentru a face faţă presiunii, l-aş numi un fel de dans între rigoare şi suflet. Un dans între disciplină şi curaj, între claritate şi acea scânteie pe care, odată ce o identificăm, este cel mai mare potenţator al construcţiei de viitor.”

Hannelore Valkanov, CEO, Syswin Solution

„Sunt puţine doamne în tehnologie. Domeniile în care lucrăm au nivel industrial de producţie şi întâlnim doar bărbaţi. De exemplu în domeniul agriculturii de precizie sunt foarte puţine doamne. În celelalte domenii industriale în care activez nu am avut ocazia să întâlnesc multe doamne.”

Elena Ungureanu, Country Manager, Visa România

„Nu există presiune care să nu poată fi amânată, astfel încât să iei cea mai bună decizie. Numeri până la trei, după care încerci să dai un răspuns. Amâni puţin momentul în care iei o decizie, pentru că ai foarte multe de analizat.”

Tatiana Popescu, CofondatoARE, Quadra Casa 

„În momentul de faţă mi se pare că este mai complicat să fii mamă decât antreprenor. Copiii au nevoie de mine permanent. Ca antreprenor ai luat nişte decizii - bune, rele, nu contează cât costă. În schimb, în educaţia copiilor contează absolut orice faci, în fiecare zi. Cea mai mare presiune se leagă de rolul meu de mamă.”

Petruş Stuparu, Partner, Trend Consult

„Dacă ai ajuns la pace cu tine şi crezi că eşti suficient, indiferent că eşti bărbat sau femeie, o să te accepţi aşa cum eşti. Problema este că social media îţi arată constant ce ar trebui să fii şi încă nu eşti – mama perfectă, liderul perfect, antreprenorul perfect.”

Monalisa Ungureanu, CEO, Agrii România

„Este bine să fii tu, pentru că dacă nu eşti tu ajungi să te sperii de tine. Eu spun lucrurilor pe nume, îmi spun şi fricile şi lucrurile care poate sunt greu de acceptat, dar astea sunt realităţile pe care trebuie să le privim cu demnitate.”

Roxana Jouni, Director General, SIAD România

„Autenticitatea este singura cale care ne ajută să creăm legături reale în organizaţii. Nu reuşim să facem lucrurile de unii singuri, suntem parte din echipe mari, complexe, cu oameni care au experienţe diferite de viaţă şi profesionale. Dacă nu suntem autentici, nu atingem acel prag de încredere necesar pentru a construi echipe performante. Din punctul meu de vedere, nu există cineva care performează la job şi altcineva acasă.”

Cosmin Curticăpean, CEO şi fondator, Lendox

„Femeile au o abilitate extraordinară să identifice rapid unde sunt punctele slabe ale interlocutorului. Este o chestiune nativă. Noi, de multe ori, înghiţim găluşca. În schimb, când vine vorba de aplicarea logicii, bărbaţii tind să o facă mai structurat.”

Presiunea ca mod de viaţă, catalizator sau ameninţare

Primul premiu al galei a fost acordat Ioanei Gheorghiade, Chief Risk Officer, BCR, care şi-a amintit că, în urmă cu 15 ani, s-a numărat printre premianţii BUSINESS Magazin la gala „100 tineri manageri de top”. Despre presiune, reprezentanta BCR spune că, în cadrul departamentului pe care îl coordonează, aceasta este intrinsecă. „Este o zonă în care se adună, de obicei, toate problemele care trebuie rezolvate. Cred că presiunea devine un mod de a funcţiona. Sunt momente în care simţi că este prea mult şi atunci trebuie să faci un pas în spate, să spui stop. Este o limită pe care trebuie să o impui.” În schimb, observă Ioana Gheorghiade, femeile nu îşi asumă mai multe riscuri decât bărbaţii. „Femeile sunt mai prudente, mai chibzuite.”

Totuşi, Irina Cristescu, General Manager al casei de brokeraj specializate în tranzacţionare pe bursele internaţionale XTB România, observă că femeile tranzacţionează diferit faţă de bărbaţi. „Femeile au un stil de tranzacţionare orientat mai mult către stabilitate, tranzacţionează mai disciplinat şi pe termen mai lung, în timp ce bărbaţii tranzacţionează mai frecvent. Au un stil mai dinamic şi îşi asumă mai multe riscuri. Ponderea investitorilor bărbaţi este mai mare decât a investitorilor femei, dar este important şi interesant de menţionat că acest lucru este într-o continuă schimbare.” Irina Cristescu povesteşte că, în perioada prepandemică, procentul femeilor se plasa la 10% din portofoliul de clienţi ai XTB, iar în ultimii ani a crescut spre 25%, iar România este campioana europeană în rândul sucursalelor grupului XTB, la acest capitol. „Suntem sucursala cu cel mai mare procent de investitori femei la nivel de grup, devansând chiar, la distanţă, ţări precum Marea Britanie, Spania, Portugalia, Cehia, Slovacia, poate chiar Germania.”

Reprezentanta XTB punctează că doamnele, în general, trebuie să gestioneze, în viaţa lor de zi cu zi, roluri multiple şi diferite. „Asta le face să fie capabile de gândire critică, să ia decizii rapide în situaţii critice – un lucru esenţial în investiţii. La fel ca şi disciplina, care, de multe ori, poate face diferenţa între succes şi eşec în investiţii. Iar noi, în România, ne-am concentrat în ultimii ani pentru a încuraja comunităţile de femei să vină către investiţii financiare. Şi cred că acest lucru se simte.”

Schimbări intervin şi datorită noilor generaţii, inclusiv în banking, punctează Oana Ilaş, director general adjunct retail banking, Banca Transilvania. „Această generaţie este foarte conectată la tehnologie. Văd această generaţie ca având un potenţial foarte mare, dar mi-ar plăcea să reuşesc să le transmit mai mult că este necesar să avem şi un pic de răbdare; rezilienţa este ceva extraordinar. Rezilienţa e o fundaţie solidă pe care o putem construi.”

Despre propria sa carieră, Oana Ilaş povesteşte că decizia cea mai incomodă de business, care s-a dovedit a fi bună, a fost să nu accepte să schimbe retailul cu zona de corporate, într-o perioadă în care divizia de retail era în construcţie. „Era foarte la început şi a fost cea mai bună decizie pe care am luat-o, cu siguranţă, pentru că am ajuns să construiesc mai mult decât mi-aş fi putut imagina.”

Pe tema echilibrului personal, necesar pentru a face faţă presiunii, reprezentanta Băncii Transilvania spune că „l-aş numi un fel de dans între rigoare şi suflet. Un dans între disciplină şi curaj, între claritate şi acea scânteie pe care, odată ce o identificăm, devine cel mai mare potenţator al construcţiei de viitor.”

Pentru a face faţă presiunii din business, un rol esenţial îl poate juca experienţa personală, de pildă în domeniul sportului, aşa cum este cazul Cosminei Marinescu, CEO, KRUK România, liderul pieţei de management al creanţelor din România. Compania gestionează datoriile a peste 2 milioane de români. „Sportul pentru mine a reprezentat, practic, poarta de intrare în business. Nu m-aş fi aşteptat niciodată, dar mă bucur foarte mult de locul în care sunt şi cred că nu este nimic întâmplător, având în vedere că, până la urmă, în companii, în business, nu suntem de unii singuri, suntem împreună. Suntem o echipă, lucrăm foarte aproape unii cu ceilalţi. Chiar şi premiul acesta este un premiu pe care îl accept în numele echipei. Lucrăm în fiecare zi împreună, într-o industrie, aş putea spune, neconvenţională, şi toţi încercăm să facem o transformare a acestei industrii, care nu este deloc uşoară.”

Cosmina Marinescu a practicat, povesteşte ea, mai multe sporturi, dar canotajul este cel în care a ajuns la performanţă. „În canotaj, cred că, de departe, cel mai important aspect este legat de echilibru. În barca de canotaj aveam locul numărul unu, rolul meu fiind de a ţine barca în echilibru. A fost predestinat, pentru că este, practic, lucrul la care, în momentul de faţă, ţin foarte mult: în primul rând, să am eu echilibru, pentru a reuşi să-i echilibrez şi pe ceilalţi.”

Este mai uşor să câştigi o medalie în sport sau performanţă în business? „Orice este dificil; pentru orice avem de lucrat, pentru orice trebuie să găsim varianta care să te aducă în vârf, ceea ce nu este deloc uşor. Dar, atât timp cât ai oamenii potriviţi şi o cultură care poate să atragă oamenii potriviţi în jobul respectiv, totul este posibil.”

De oameni şi echipe s-a legat şi discursul Alinei Bistreanu, CEO al Optical Investment Group, liderul opticii medicale din România şi parte a EssilorLuxottica, lider global în sănătate vizuală. „Cred că, înainte de titluri şi roluri, suntem oameni şi simţim cu toţii, în fiecare zi, presiune, oboseală, disconfort şi, totuşi, reuşim să mergem mai departe. Despre asta este vorba: să reuşeşti să mergi mai departe şi să nu uiţi că nu eşti singur în drumul acesta şi că ai oameni alături de tine, aşa cum am şi eu în această seară. Premiul acesta este despre şi pentru oamenii care îmi sunt alături în fiecare zi şi, în mod punctual, în această seară.”

În opinia sa, energia liderului devine energia organizaţiei, iar claritatea nu apare în aglomeraţie, iar echilibrul propriu este esenţial. „Echilibrul nu înseamnă perfecţiune. Echilibrul, întâi de toate, înseamnă să ştii cine eşti, să ştii ce contează cu adevărat, să ştii să prioritizezi. Sunt momente în care poate am mai puţină energie şi altele în care am mai multă. Încerc să prioritizez şi să-mi canalizez energia pe lucrurile cele mai importante la momentul respectiv.” Cât priveşte stilul de a lua decizii sub presiune, Alina Bistreanu spune că, întâi de toate, trebuie să fim asumaţi în ceea ce facem, pentru că niciodată, în momentul în care luăm o decizie, nu avem răspunsul corect. „Este mult mai simplu ca, după decizie, să te uiţi în urmă şi să spui «aş fi putut să fac treaba asta mai bine». Însă cred că nu este vorba despre a socoti şi a lua cea mai bună decizie. Cred că, uneori, este foarte important să ai şi o doză de nebunie, aşa cum îmi place mie să spun, să te arunci un pic cu capul înainte, evident, într-un mod controlat, să te asiguri că este o saltea jos şi că nu cazi în gol. Însă nu poţi controla absolut totul, trebuie doar să-ţi asumi decizia şi să mergi mai departe.”

Iar presiunea legată de rapiditatea cu care trebuie luate decizii se accentuează tot mai mult, odată cu dezvoltarea tehnologiei. Pe de o parte, datele sunt mai uşor şi mai rapid de agregat şi de extras, însă timpii sunt mai scurţi şi în ceea ce priveşte luarea deciziilor. În domeniul tehnologiei, AI este deja prezent în viaţa profesională de zi cu zi. „Cred că interacţionăm zilnic cu AI, cel puţin în domeniul cercetării şi dezvoltării. E un instrument, face parte din cod, să spunem aşa. Eu, personal, folosesc noile tehnologii în fiecare zi”, spune Hannelore Valkanov, CEO, Syswin Solution. Ea are peste zece ani de experienţă în dezvoltarea de soluţii pentru agricultură de precizie, asset tracking şi monitorizare urbană. A fondat Syswin Solutions, companie de cercetare-dezvoltare aplicată, activă din 2013, care a cercetat, prototipat şi comercializat soluţii integrate în patru industrii diferite. Echipa Syswin reuneşte circa 30 de ingineri, cercetători şi arhitecţi de soluţii, iar compania dezvoltă integral in-house atât componente hardware, cât şi platforme software scalabile.

Şi, observă Hannelore Valkanov, nu în toate domeniile femeile sunt la fel de prezente ca bărbaţii şi dă exemplul domeniului tehnologic în care s-a aventurat ea. „Depinde de industrie. În urmă cu 13 ani, când s-a născut această viziune, nu exista ideea de a produce în România, la nivel de scară, echipamente de tip IoT, cercetare, microelectronică. Acest domeniu era probabil nerecomandat unei doamne. Eu nu sunt foarte reprezentativă ca imagine pentru acest domeniu, dar acest lucru a fost şi un avantaj. După părerea mea, nu are importanţă dacă eşti femeie sau bărbat, ci contează ce viziune ai despre viitor.” Dar antreprenoarea punctează că, de-a lungul timpului, în domeniile în care lucrează ea, „toate au nivel industrial de producţie. Nu ne întâlnim decât cu bărbaţi. Eu nu m-am întâlnit decât cu domni în domeniul agriculturii de precizie, poate foarte rar cu doamne. În celelalte domenii industriale în care activez, nu am avut ocazia să întâlnesc multe doamne”.

În domeniul financiar, în schimb, prezenţa doamnelor este mult mai vizibilă, inclusiv la nivel de conducere. Elena Ungureanu, Country Manager, Visa România, una dintre premiatele galei din acest an, spune că nu a simţit neapărat că a făcut sacrificii pentru a avansa în parcursul său profesional. „Îţi faci viaţa, în general, aşa cum îţi doreşti. Cel puţin asta ne dorim fiecare. Am o familie foarte frumoasă şi întotdeauna am făcut exact ce mi-am dorit, pentru că, în permanenţă, am fost sprijinită de echipe. Însă echipele nu au venit singure – le construieşti, acesta este unul dintre elementele-cheie. Dacă vrei să ai echilibru între viaţa profesională şi cea personală, trebuie să-ţi construieşti echipa care să te sprijine în permanenţă.”

Despre transformarea presiunii în ceva util, importantă este regula amânării, explică Elena Ungureanu. „Numeri până la trei, după care încerci să dai un răspuns. Amâni puţin momentul în care iei o decizie, pentru că ai foarte multe de analizat. Nu există presiune care să nu poată fi amânată, astfel încât să iei cea mai bună decizie.”

Dar presiunea autoimpusă este cea mai greu de gestionat, punctează reprezentanta Visa România. „Cred că presiunea autoimpusă este zona cel mai greu de gestionat în momentul acesta, pentru că, după cum spuneam, viaţa personală este aranjată, cea profesională la fel. Am echipe care mă sprijină şi ştiu că, în permanenţă, pot conta pe ajutorul lor, însă îmi doresc întotdeauna mai mult. Deci presiunea care vine din interior este mai mare”, admite Elena Ungureanu.

Un alt premiu în cadrul galei Women in Power a fost acordat Tatianei Popescu, cofondatoare a Quadra Casa, un business premium specializat în suprafeţe ceramice de mari dimensiuni şi soluţii integrate de design. Quadra Casa gestionează anual zeci de proiecte rezidenţiale şi comerciale de anvergură.

Tatiana Popescu spune că nu s-a confruntat, de-a lungul parcursului său profesional, cu stereotipuri de gen, ci, dimpotrivă, i se pare că este mai uşor să facă business cu bărbaţi. „Din păcate, mi se spune că sunt un pic cam dură şi bărbaţii nu reuşesc să mă intimideze dacă stau la o masă de negocieri. În schimb, din partea femeilor, am simţit un pic de invidie sau reticenţă. Nu şi din partea bărbaţilor.” Pentru a-şi asigura energia necesară în scena de business – şi nu numai – Tatiana Popescu mizează pe un stil de viaţă sănătos. Însă, completează ea, echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală nu este deloc uşor. Şi dă exemplul legat de ducerea celor trei copii ai săi la şcoală – două fete şi un băiat. „În momentul de faţă, mi se pare că este mai complicat să fii mamă decât antreprenor. Copiii au nevoie de mine în fiecare zi, la orice oră. După şcoală, mă sună încontinuu. Când ajung acasă, sar pe mine cu un milion de întrebări. Mi se pare că este mult mai greu să fii mamă decât antreprenor. Ca antreprenor, ai luat nişte decizii – bune, rele, nu contează cât costă. În schimb, în educaţia copiilor contează absolut orice faci, în fiecare zi. Mi-e foarte frică să nu fiu alături de ei. Cea mai mare presiune se leagă de rolul meu de mamă”, conchide Tatiana Popescu.   

Cristian Hostiuc; Roxana Jouni, director general, SIAD România; Cosmin Curticăpean, CEO şi fondator, Lendox; Monalisa Ungureanu, CEO, Agrii România; Petruş Stuparu, Partner, Trend Consult; Ioana Matei

Holy Molly a marcat momentul artistic al galei, cu câteva piese din repertoriul său.

l

Mulţumim, pentru sprijin în desfăşurarea evenimentului, sponsorilor: Garanti BBVA, Syswin Solution, Vodafone, Editura Didactica Publishing, Philip Morris România, SIAD, Aqua Carpatica, Clarins, Cosmo Pharm, Domeniul Bogdan, Dacia Plant, Domeniul Drăgaşi,  Fairytale Events by Alina Militaru, Holland Flower, Florăria Magnolia, Moet & Chandon, Nutrivita, Nescafe, Revino Gourmet, Ritter Sport, Roxi, Sabon, Safety Coffee, Senneville, Synergy Therm Cosmetics, Vice Icecream, Vitamin Aqua

BUSINESS Magazin pregăteşte lansarea anuarului „100 cele mai puternice femei din business”, sub umbrela ideii NEXT GEN – What’s Next?, care mută accentul dinspre „ce am construit” spre „ce urmează”. NEXT GEN nu este despre vârstă, ci despre următorul nivel al businessului: ce transformăm, ce schimbăm şi cum vedem viitorul, fie că vorbim despre afaceri la început de drum sau despre companii deja mature.