Fuziunile şi achiziţiile din zona medicamentelor generice vor continua în Europa Centrală şi de Est

Autor: Dragos Damian Postat la 28 octombrie 2019 111 afişări

Fuziunile şi achiziţiile din zona medicamentelor generice vor continua în Europa Centrală şi de Est
Tendinta pentru perioada imediat urmatoare (2020-2023) este ca fuziunile si achizitiile (M&A) din segmentul medicamentelor generice din regiunea central-est europeana (CEE) a UE sa continue, in conditiile in care aceasta zona este vazuta inca drept emergenta, anticipandu-se cresterea calitatii serviciilor medicale, ascensiunea sectorului privat  si o mai mare convergenta cu regiunea vest europeana (WE) a puterii de cumparare a populatiei.

 

Nu ar fi exclus ca unele companii de medicamente sa adopte un model prin care sa cumpere in zona de distributie si retail, in conditiile in care pentru reducerea costurilor se au in vedere integrari verticale complete si devine interesanta productia de gen (marci fabricate pentru distribuitori sau lanturi de farmacii).

 

Pentru a se intelege spatiul de convergenta, putem arata ca in WE, unei populatii de circa 400 mil locuitori din 16 tari (include Elvetia) ii corespunde o piata farmaceutica de 213 miliarde de Euro (aproximativ 20% din piata mondiala) - la o medie de 530 Euro / locuitor - in timp ce unei populatii de 100 mil locuitori din 13 tari din CEE ii corespunde o piata de mai putin de 20 mld Euro - o medie de 200 Euro / locuitor. Spatiul de convergenta este chiar mai eccentuat in zona medicamentelor fara prescriptie  si suplimentelor, in WE media consumului este de circa 3 ori mai mare decat in CEE.

 

In plus, zona este cunoscuta ca un exportator net de medicamente, marile fabrici de medicamente din Polonia, Cehia, Slovenia si Ungaria exportand mai mult de 50% din productia lor, in special in noua Uniune Economica Euro Asiatica (EAEU), Asia Continentala  si Orient - astfel ca investitorii financiari si companiile farmaceutice din afara UE vor dori sa preia controlul pentru a le consolida si, primii, pregati pentru un exit in intervalul 2020-2023.

 

De fapt, o cercetare atenta arata ca aceste fuziuni si achizitii sunt raspunsul producatorilor la politicile publice esuate ale multor state europene, care in loc sa puna accentul pe medicamentele generice si biosimilare pun presiune pe preturi, reduc finantarile si introduc in uz multe medicamente noi, scumpe, fara o analiza temeinica de impact terapeutic si de cost - asa cum dealtfel s-a si aratat in articolul IQWIG (institutul de evaluare a tehnologiilor medicale din Germania) publicat recent de BMJ.

 

Cel mai bun exemplu de politici publice ratate pe care industria il semnaleaza ramane Romania, o tara care desi are cea mai mica investitie in alocarea de bani pentru medicamente, mai putin de 74 Euro / locuitor, are un consum de sub 20% de medicamente generice (sub 8% din productie interna) si de sub 10% medicamente biosimilare.

 

Si evident, cresterea costurilor de productie datorita cresterii cheltuielilor cu resursa umana, cu tehnologiile, cu materiile prime (costurile ingredientelor active venite din India si China s-au dublat in ultimii 5 ani din cauza obligatiilor de conformare la legislatia europeana si a razboiului tarifar), cu utilitatile, samd, obliga producatorii de medicamente generice la gasirea de sinergii ale costurilor si de aspiratii la o masa critica a unui portofoliu diversificat. S-a calculat de exemplu, ca legisl> atia europeana care a obligat producatorii de medicamente la securizarea produselor medicamentoase (directiva de serializare) - despre care din ce in ce mai multe voci spun ca este inutila pentru medicamentele generice -  a dus la cresterea costurilor de productie cu circa 0,18 Euro / cutie, un cost pe care multi producatori nu si-l vor putea permite.

 

Nu in ultimul rand, un aspect important care va accentua avalansa de fuziuni si achizitii in CEE il reprezinta vecinatatea cu efervescenta EAEU, unde o populatie de circa 250 milioane are un consum de mai putin de 10 mld Euro, o discrepanta evidenta si o oportunitate interesanta -  in ciuda unor reglementari nearmonizate si a unor restrictii uneori greu de explicat.

 

Nu exista o regula ci mai degraba un orizont de oportunitate la nivelul fuziunilor si achizitiilor din industria medicamentelor generice, si eventual o reactie la politicile dezarmant de slabe (si in continuare heterogene) din domeniul sanatatii din UE si > mai ales din CEE. La asta ajuta si faptul de deplasarile de capital sunt mai simple, cash-ul usor de procurat iar procesele de integrare se desfasoara mai accelerat decat in trecut.

 

Daca in anii 2000 fuziunile si achizitiile erau parte a unei componente internationale - marile companii farmaceutice si investitorii de tip private equity preluau companii de generice pentru a-si pune amprenta pe extinderea UE si pentru a deservi Asia, America de Sud si Africa emergente - astazi se constata o tendinta de fuziune intre companiile de generice multinationale, care stiu mai bine sa administreze politicile publice restrictive, au invatat si reusesc sa gestioneze presiunile pe cheltuieli si au o mai mare agilitate de extensie in universul pietelor emergente, cu o populatie estimate la 3 miliarde de locuitori.

 

Urmărește Business Magazin

ZF.ro
ULTIMĂ ORĂ: Lovitură puternică pentru economie. Proiectul PSD a devenit realitate. Decizie de ultim moment de la Iohannis ULTIMĂ ORĂ: Lovitură puternică pentru economie. Proiectul PSD a devenit realitate. Decizie de ultim moment de la Iohannis
BREAKING. eMAG are un plan MASIV pentru România. Anunţul care schimbă totul în mijlocul crizei
Mediafax
„Afacerea Pandemia”. Cum a umflat România până şi factura de 3,4 milioane de euro a „ajutorului umanitar” dat fraţilor de peste Prut „Afacerea Pandemia”. Cum a umflat România până şi factura de 3,4 milioane de euro a „ajutorului umanitar” dat fraţilor de peste Prut
Economiile se prăbuşesc în pandamie, dar cei 4 giganţi din tech au înregistrat un profit de 28 de miliarde de dolari
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Rodeanu: Cel mai mare angajator al oraşului este Primăria. Aşa ceva este inadmisibil Rodeanu: Cel mai mare angajator al oraşului este Primăria. Aşa ceva este inadmisibil
Iohannis, despre traseismul politic: Nu văd cu ochi buni aceste racolări
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Şuhan Educaţia ca şotronul. Pe sărite... COMENTARIU Valeriu Şuhan Educaţia ca şotronul. Pe sărite...
COMENTARIU Valeriu Şuhan Diversiunea inducerii confruntării

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.