Fondurile de pensii private (Pilon II) au fost responsabile pentru aproape un sfert din rulajul Bursei de Valori Bucureşti (BVB) în primele şapte luni din 2025, confirmându-şi statutul de cel mai important investitor instituţional de pe piaţa locală, arată datele dintr-o scrisoare ASF adresată senatului României în contextul unei iniţiative a partidului AUR de opţionalizare a contribuţiei.

Potrivit datelor analizate până la 31 iulie, tranzacţiile fondurilor cu acţiuni listate au reprezentat în medie 22,8% din lichiditatea bursei. Altfel spus, din fiecare 100 de lei tranzacţionaţi pe BVB în acest an, 22,7 lei au venit din operaţiunile fondurilor de pensii.

În termeni absoluţi, fondurile au realizat tranzacţii de aproape 1,9 miliarde lei în perioada ianuarie–iulie, faţă de un volum total de 8,3 miliarde lei pe piaţă. Doar în luna mai, fondurile au fost implicate în operaţiuni de aproape 600 de milioane lei, adică peste o treime din rulajul lunar record al bursei (34,6% din 1,73 miliarde lei).

Tendinţa nu a fost însă uniformă. În iulie, ponderea tranzacţiilor fondurilor a scăzut la doar 11,3% (141 milioane lei din 1,24 miliarde lei), cel mai redus nivel al anului, după ce în aprilie atinsese un vârf de 24,4%.

La nivelul deţinerilor, fondurile de pensii aveau la final de iulie portofolii de acţiuni listate pe BVB în valoare de 40,3 miliarde lei.

Prin expunerea lor masivă şi stabilă, fondurile contribuie la reducerea volatilităţii bursei. Fiind investitori de termen lung, aflaţi în plin proces de acumulare, acestea nu au presiunea de a lichida rapid poziţii, spre deosebire de alte categorii de participanţi la piaţă.

Astfel, fondurile de pensii private joacă o dublă miză pentru piaţa financiară locală: finanţează statul român prin achiziţii constante de titluri de stat şi, în acelaşi timp, alimentează lichiditatea şi stabilitatea bursei prin tranzacţiile şi deţinerile lor în acţiuni.