„Sunt născută şi crescută în oraşul Cluj-Napoca. Am lucrat aproape cinci ani într-o multinaţională, dar apoi a venit chemarea pământului“, a povestit Oana Groza, cofon­da­toarea Grădinii din Deal.

♦ Produsele se vând în general în Maramureş, dar ajung şi în băcănii din Cluj-Napoca, Bucureşti şi Bruxelles.

„Sunt născută şi crescută în oraşul Cluj-Napoca. Am lucrat aproape cinci ani într-o multinaţională, dar apoi a venit chemarea pământului“, a povestit Oana Groza, cofon­da­toarea Grădinii din Deal.

În 2015, a urmat vocea venită de pe tărâmul bunicilor săi, din Remetea Chioarului, sat din judeţul Maramureş şi un an mai târziu a pus bazele unei afaceri cu legume.

„Grădina din Deal este un brand apărut în 2016, iar prima dată am fost un producător de legume şi din 2020 am început să procesăm, având un laborator autorizat. Procesăm fructe şi legume proaspete, 95% din legume sunt produc­ţie proprie, crescute natural, iar la fructe achizi­ţionăm de pe plan local. Eu şi soţul meu ne-am mutat la casa bunicilor mei din Remetea Chioarulu şi am încercat să ducem agricultura de la nivel de subzistenţă la nivel de afacere profitabilă şi ne-a reuşit“, a spus Oana Groza, cofondatoarea Grădinii din Deal.

ZF a fost în vizită la acest producător cu retailerul Profi, care deţine platforma Via Profi, de promovare a micilor afaceri româneşti.

În 2016, aceasta a început activitatea de legu­micultură de la zero, fără cunoştinţe în domeniu şi fără bani. Singurul său atu era terenul moştenit de la bunici, de 18 arii, dar a crescut treptat şi în prezent are un hectar de legume în câmp şi două solarii. În 2020, a accesat fonduri europene pentru amenajarea laboratorului de procesare, printr-o linie deschisă în parteneriat cu Primăria comunei Remetea Chioarului. A obţinut atunci un grant de 25.000 de euro.

La început, bunicii Oanei Groza nu au înţeles decizia ei de a se muta la ţară, mai ales că părinţii săi locuiesc încă în oraş. Ea terminase studii supe­rioare şi lucrase aproape cinci ani într-o compa­nie multinaţională şi, de altfel, parcursul său academic a fost departe de domeniul agriculturii. A absolvit Facultatea de ştiinţe politice, adminis­trative şi ale comunicării, secţia Publicitate, apoi a urmat Studii de Securitate şi un master în Co­municare Internaţională. „Nimic din formarea mea profesională nu avea legătură cu munca pământului“, a subliniat ea.

Privind în urmă cu un deceniu, Oana Groza spune că, dacă ar putea da timpul înapoi, ar face pasul către agricultură mai devreme şi nu ar mai privi cu teamă procesul de accesare a fondurilor europene. „Deşi există multă birocraţie, este un ajutor real pentru tinerii sau pentru oamenii care vor să înceapă ceva. Nu o să vă mint, m-am înecat în hârtii, dar merită. Adevărul este că, dacă faci lucrurile corect, nu are ce să se întâmple rău“, a afirmat ea.

„Venisem în copilărie în vacanţă în Remetea Chioarului, aici îmi petreceam verile. Dar nu e la fel ca atunci când începi o afacere şi vezi cum cresc roşiile, ce soiuri trebuie să pui unul lângă altul sau care sunt plantele companion. Îţi ia timp, mai ales că nu folosim pesticide şi infecticide şi am avut nenumărate eşecuri“, îşi aminteşte ea. 

Pentru roşii, producătoarea foloseşte în continuare seminţele păstrate de bunicii săi din Anina, transmise în familie de foarte mulţi ani. În plus, a primit şi seminţe de la Banca de Resurse Genetice Vegetale din Buzău, pe care le cultivă şi le păstrează an de an. 

Legumele produse de Oana Groza sunt vândute în principal pe plan local. În fiecare săptămână, ea participă la târgul Roade de Oraş, care funcţionează pe baza sistemului RECO: fiecare producător îşi listează produsele pe un grup de Facebook, iar clienţii îşi plasează comenzile online. La târg participă mai mulţi producători din diverse domenii - lactate, carne, mezeluri, ouă sau legume, iar astfel livrează exact cantitatea comandată şi reduc risipa alimentară, dar şi pierderile.

În ceea ce priveşte procesarea, borcanele produse de Grădina din Deal sunt din ingrediente naturale, fără conservanţi. Majoritatea reţetelor sunt tradiţionale, transmise în familie. Reţeta de zacuscă este cea a bunicii Oanei Groza, reţeta de castraveţi în saramură provine de la soacra ei, iar silvoiţa este un brand al Ardealului în ceea ce priveşte prunele, pe care o face într-o căldare de cupru moştenită de la străbunicul său, veche de peste 100 de ani.

„Grădina din Deal este un brand este cunoscut pe plan local şi vindem mult în Baia Mare, dar la nivel naţional avem în trei băcăni produsele, în Bucureşti şi în Cluj-Napoca. De asemenea, vindem într-o băcănie din Bruxelles“, a spus antreprenoarea. În ceea ce priveşte livrările internaţionale, băcănia din Bruxelles se aprovizionează, de regulă, la două luni.

În prezent, comenzile vin şi prin magazinul online. „Deşi în fiecare an creştem producţia aproape la dublu, fiind vorba de produse artizanale, anul acesta ne aşteptăm să ajungem la aproximativ 10.000 de borcane, dar cererile sunt mai mari decât oferta“, a explicats ea.

„În următori doi-trei ani, o să rămânem cu vânzarea în băcănii şi în magazinul online, pentru că şi în magazinele mari, de comerţ modern, trebuie să-ţi asumi anumite riscuri şi pierderi, pentru că produsele fiind fără conservanţi, nu rezistă mult timp“, a explicat ea.

În afacere lucrează doar Oana Groza şi soţul ei, Bogdan, cu câţiva zilieri în sezon. Oana se ocupă de partea de producţie, iar soţul ei de partea creativă, precum imaginea, poziţionarea brandului şi eticheta. Ea este creativă însă când vine vorba de produse şi a făcut dulceaţa de merişoare sau de coacăze roşii pentru diversitate.

Oana Grozavu crede că, pentru românii care se gândesc să se mute de la oraş la sat, tranziţia este mai uşoară dacă încep cu un business. Astfel, ajung, în timp, la un anumit nivel de prosperitate, ceea ce reduce percepţia decalajului dintre viaţa urbană şi cea rurală. „Trebuie să ai chemarea pământului, pentru că munca fizică este foarte multă. Eu am trăit 25 de ani în Cluj-Napoca, la bloc, am terminat două facultăţi şi un master, iar să vii la coada vacii, la propriu, nu este pentru oricine“, explică ea.

Ea recunoaşte că a avut momente de nesiguranţă şi nu ştia dacă o să reuşească şi nu visa că va ajunge unde a ajuns, dar satul Remetea Chioarului nu este unul îmbătrânit, iar acest lucru a ajutat-o. Cu o populaţie de aproximativ 2.000 de persoane şi aproape de oraş, comunitatea este vie, mulţi tineri revenind din oraş sau din străinătate acolo.