Companiile calculează tot mai atent randamentul fiecărei investiţii, iar cultura organizaţională începe să fie privită nu doar ca un factor de reputaţie, ci ca un indicator direct de performanţă financiară. Datele din „Happiness Index”, o platformă care măsoară starea de bine angajaţilor arată că şi o creştere aparent modestă de doar un punct  în scorul culturii interne poate aduce economii în companie.

În general, aceste schimbări se produc prin reducerea fluctuaţiei de personal şi a costurilor de training. Potrivit sursei citate, pentru o organizaţie cu aproximativ 2.000 de angajaţi, impactul financiar al unui astfel de progres se traduce în economii anuale cuprinse între 50.000 şi 114.000 de lire sterline. La o scară mai mare, într-o companie cu 5.000 de oameni, economiile pot ajunge la 130.000 – 285.000 de lire pe an.

Pentru companiile din România, unde rata de fluctuaţie a personalului este de aproximativ 17,2%, conform raportului Sorwe, implementarea unor strategii de îmbunătăţire a culturii organizaţionale poate avea un impact semnificativ asupra stabilităţii echipelor şi a performanţei financiare

Pentru executivi, avantajul este dublu.

Schimbarea de paradigmă este vizibilă: companiile performante nu mai întreabă dacă îşi permit să investească în cultura organizaţională, ci dacă îşi permit să nu o facă.

Un punct în plus la scorul de cultură poate părea un detaliu statistic. În realitate, este diferenţa dintre o organizaţie care reacţionează constant la plecări şi una care reuşeşte să păstreze talentul, să reducă costurile ascunse şi să construiască stabilitate pe termen lung.