La început de 2026, Bursa de Valori Bucureşti arată diferit faţă de ianuarie 2025 nu doar prin nivelul indicilor, ci mai ales prin structura evaluărilor. Compararea indicatorilor financiari ai companiilor din BET şi ai fostelor SIF-uri pe parcursul ultimului an scoate în evidenţă o piaţă care a crescut puternic pe fondul unor profituri bune, dar şi o polarizare accentuată între emitenţii consideraţi „ieftini” şi cei pentru care investitorii plătesc deja o primă consistentă de creştere.

 

La nivel agregat, multe acţiuni din BET au avut aprecieri de două cifre într-un an, unele chiar de peste 100%, ceea ce a schimbat semnificativ raportul dintre preţ şi profit. Dacă în ianuarie 2025 piaţa românească era caracterizată de multipli P/E reduşi şi randamente generoase ale dividendelor, la început de 2026 tabloul este mai nuanţat: profiturile au rămas ridicate în sectoare-cheie, dar preţurile au crescut mai repede în anumite cazuri.

 

Băncile rămân printre cele mai atractiv evaluate companii mari din BET. Banca Transilvania, liderul pieţei, se tranzacţionează la un P/E de circa 8,8 pe baza rezultatelor ultimelor patru trimestre, în creştere uşoară faţă de aproximativ 5,6 în urmă cu un an, dar încă sub media pieţelor din regiune. BRD a ajuns la un P/E de 12, după ce acţiunea s-a apreciat cu peste 50% într-un an, în timp ce profitul net a rămas robust. Chiar şi după această creştere, evaluările băncilor româneşti sunt considerate moderate, mai ales în contextul unor randamente ale capitalurilor proprii ridicate şi al unei politici de dividende relativ predictibile.

 

„Sectorul bancar este unul dintre puţinele segmente din BET unde creşterea preţurilor a fost susţinută de rezultate financiare reale, nu doar de expansiunea multiplilor”, spune un broker. „Chiar dacă dobânzile vor scădea gradual în 2026, nivelul actual al profitabilităţii lasă încă spaţiu pentru evaluări rezonabile.”

 

Energia rămâne, la rândul ei, un pilon al pieţei, dar diferenţele între companii sunt tot mai vizibile. OMV Petrom se tranzacţionează la un P/E de aproape 18, faţă de circa 8 în urmă cu un an, pe fondul unei aprecieri consistente a acţiunii şi al normalizării profiturilor după anii excepţionali marcaţi de preţuri ridicate la energie. 

 

Romgaz şi Nuclearelectrica au multipli mai temperaţi, sub 13 şi respectiv sub 10, chiar dacă acţiunile lor au crescut puternic. Hidroelectrica, cea mai mare companie listată, se află la un P/E de peste 20, semnificativ mai mare decât nivelul de aproximativ 12 din ianuarie 2025, ceea ce reflectă atât statutul defensiv, cât şi aşteptările investitorilor privind stabilitatea fluxurilor de numerar.

 

În zona companiilor de creştere, evaluările au devenit mult mai tensionate. Digi Communications se tranzacţionează la un P/E de peste 56, faţă de un multiplu de o singură cifră în ianuarie 2025, diferenţă explicată în mare parte de schimbarea bazei de calcul a profitului şi de aşteptările legate de expansiunea pe pieţele externe. 

 

One United Properties şi Premier Energy au, de asemenea, multipli peste media pieţei, semn că investitorii mizează pe ritmuri de creştere superioare, dar acceptă un risc mai mare.

 

„Piaţa românească nu mai este uniform ieftină, aşa cum era percepută în 2024–2025. Avem acum o segregare clară între acţiuni de tip value şi acţiuni de tip growth”, explică un alt broker. „Pentru unele companii, investitorii plătesc deja profituri viitoare, ceea ce face ca orice dezamăgire să fie penalizată rapid.”

 

Transport Trade Services şi TeraPlast rămân în zona dificilă, cu rezultate financiare slabe sau negative pe ultimele patru trimestre, ceea ce face ca indicatorii clasici de evaluare să fie mai puţin relevanţi. În cazul TTS, piaţa pare să aştepte o revenire a transportului de mărfuri, după un 2025 marcat de volume mai mici şi marje sub presiune.

 

Comparativ cu ianuarie 2025, când randamentele dividendelor erau un argument central pentru investiţia în BET, la început de 2026 accentul pare să se mute către câştigul de capital şi către sustenabilitatea profitului. Multe dintre dividendele generoase din 2024 au fost deja încorporate în preţuri, iar investitorii sunt mai atenţi la perspectivele pe termen mediu.

 

Astfel, piaţa românească rămâne atractivă în raport cu alte burse din regiune, dar nu mai poate fi descrisă simplu drept „ieftină”. Evaluările reflectă o bursă mai matură, în care diferenţele dintre companii contează mai mult decât apartenenţa la un indice