La un an după ce Mario Draghi a prezentat un set de 383 de recomandări menite să revitalizeze economia europeană şi să redea blocului comunitar şanse în competiţia globală cu SUA şi China, bilanţul este dezamăgitor. Doar 11,2% dintre propuneri au fost implementate, arată un audit realizat de European Policy Innovation Council, un think-tank din Bruxelles.

Fostul premier italian avertiza în toamna anului 2024 că Europa se confruntă cu o „provocare existenţială” şi că riscă să piardă statutul de lider în tehnologiile emergente şi în tranziţia verde dacă nu accelerează reformele structurale. Însă, între promisiunile Comisiei Europene şi realitatea din teren, decalajul rămâne mare.

Datele Eurostat confirmă tabloul sumbru: în trimestrul al doilea din 2025, economia SUA a crescut de opt ori mai rapid decât cea a Uniunii Europene. Între timp, Bruxelles-ul a reuşit să facă paşi mai ales în domenii „fără rezistenţă politică” – precum împrumuturile comune pentru apărare sau reducerea birocraţiei – însă reformele cu adevărat structurale au fost amânate.

„Nu putem vorbi de schimbări de joc până acum”, spune Marion Mühlberger, economist-şef la Deutsche Bank.

Oficialii europeni dau vina pe contextul geopolitic.

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei, a fost nevoită să îşi împartă atenţia între tensiunile comerciale cu Washingtonul, relaţia complicată cu administraţia Trump şi echilibrul fragil în raport cu China. Pe de altă parte, liderii naţionali au refuzat să cedeze suveranitate în domenii cheie.

Crearea unei uniuni a pieţelor de capital, armonizarea regulilor din piaţa unică şi eliminarea barierelor pentru servicii – toate recomandări centrale din raportul Draghi – rămân blocate.

„Toată lumea e de acord pe hârtie că ar trebui să avem o singură lege europeană în loc de 27 de legi naţionale. Dar când ajungem la guverne, apare opoziţia”, admite Stéphane Séjourné, comisarul european pentru industrie.

António Costa, preşedintele Consiliului European, promite că summitul liderilor din octombrie va fi „un moment foarte important” pentru a relansa discuţiile despre uniunea pieţelor de capital, euro digital şi întărirea rolului internaţional al monedei unice.

Între timp, Comisia a încercat să traducă principiile lui Draghi într-un „Competitiveness Compass”, axat pe achiziţii comune de materii prime critice şi pe relaxarea cerinţelor de capital pentru bănci. Însă cele mai radicale idei – precum finanţarea comună pentru industrii strategice sau infrastructură – au fost evitate.

Von der Leyen a pus accent pe „simplificare şi dereglementare”, dar unele iniţiative au creat mai degrabă incertitudine decât claritate, spun analiştii.

„Poţi să elimini tone de reglementări, dar dacă nu implementezi celelalte politici recomandate de Draghi, nimic nu se va schimba”, avertizează Sander Tordoir, economist la Centre for European Reform.

Pentru Bas Eickhout, lider al Verzilor în Parlamentul European, problema centrală nu este birocraţia, ci lipsa de investiţii masive:

„Europa are nevoie de capital pentru a rămâne relevantă. Altminteri, riscăm să devenim un spectator pe scena globală.”