Se fac deja ani de când României i se repetă că energia verde va duce la scăderea facturilor şi se fac tot ani de zile de promisiuni neîndeplinite şi de miliarde de euro pompate pentru a sprijini regenerabilii. Ce primesc la schimb consumatorii? Energie verde la preţ de termocentrală, numai că termocentralele nu primesc subvenţii. Cu cât creşte ponderea energiei verzi, cu atât apar noi probleme la orizont: avem energie, dar nu avem stocare, avem stocare, dar nu avem reţele, avem reţele, dar gazul scump setează piaţa. Devine energia verde un fel de Fata Morgana în ceea ce priveşte scăderea preţului sau luminiţa de la capătul tunelului începe să se vadă?

ZF a analizat datele legate de preţuri spot şi structură de producţie, iar aceste cifre arată următoarele lucruri. Pe plan local, preţul spot al energiei era la nivelul anului 2015 circa 36 de euro/MWh, un nivel greu de imaginat în acest moment. Cu o pandemie şi un război care au schimbat în totalitate peisajul energetic european, media anului trecut în România a preţului spot a ajuns la 108 euro/MWh. Media lunii septembrie a fost încinsă de oprirea centralei de la Cernavodă şi a ajuns la 176 de euro pe MWh, medie obţinută cu o producţie de energie solară record.

Datele publicate de IRENA (Internatio­nal Renewable Energy Agency), mai arată un lucru. Anul trecut, costul pe 1 MWh de energie eoliană a fost de 33 dolari/MWh (29 de euro) iar unul de energie solară a costat 44 dolari/MWh să fie produs, circa 39 de euro/MWh. Practic, energia eoliană s-a produs anul trecut la un cost de nici 30 de euro/MWh şi s-a vândut spot cu 108 euro/MWh.

În perioada analizată a mai avut loc un fenomen, ascensiunea producţiei de energie verde. Astfel, de la o pondere de 15% a eolienelor şi solarelor în 2015, în primul semestru al anului ponderea energiei verzi a ajuns la 21%. Analizând capacitatea instalată în această perioadă, saltul este important. Astfel, de la o putere de 4.400 MW, la finalul primului semestru din 2026 România avea 7.162 MW în eoliene şi solare. Iar investiţiile continuă să se adauge în sistem, dar, paradoxal, şi facturile continuă să crească. Aceste instalări s-au făcut cu sprijinul acordat de statul român prin schemele puse la dispoziţia investitorilor în energia verde. Prin Legea 220/2008 România a pus în aplicarea schema de cer­tificate verzi, cu un buget de 19,5 miliarde de euro, bani care se regăsesc în factura plătită de orice consumator de energie din România. Dincolo de certificate verzi, România a mai pus în aplicare o schemă de sprijin, Contractele pentru Diferenţă, cu un buget de 3 miliarde de euro din Fondul de Modernizare prin care le garantează verzilor preţul energiei pentru 15 ani de zile.

Oamenii din industrie spun însă că lucrurile ar fi stat mult mai rău fără această energie verde.

„România construită pe energie neagră este o iluzie. Nu este un drum pe care l-am fi putut urma în realitate. Suntem însă abia la jumătatea drumului. Regenerabilele fără suficiente reţele, stocare şi flexibilitate nu rezolvă singure problema. Dar până în 2030 nu cred că mai are sens să ne uităm înapoi şi să ne întrebăm dacă trebuia să pornim. Întrebarea este cum terminăm ceea ce am început astfel încât investiţiile făcute să producă mai multă valoare pentru România”, spune Marian Dobrilă, CEO al TDP Partners, companie antreprenorială de consultanţă pentru structurarea finanţărilor, orientată în ultimii cinci ani pe proiectele de energie verde, însă şi pe zona de power to x, adică pe tehnologiile care transformă energia verde în alte forme de energie, inclusiv îngrăşăminte.

În plus, explicaţiile care ţin preţul energiei sus sunt multiple, de la lipsa stocării până la reţelele insuficient dezvoltate, dar cel mai puternic elemente este preţul gazului utilizat de centralele care închid piaţa, gaz care este tot mai scump. „Matematica“ pare simplă, cu cât vom avea mai puţină energie produsă din gaz, cu atât preţul ar trebui să scadă. „Într-adevăr, avem impresia că investim, investim, investim şi rezultatele nu sunt, dar este relativ uşor de făcut o analiză să vedem la nivelul consumului de acum, dacă am fi rămas la capacitatea regenerabilă de acum doi ani, unde erau preţurile, câte intervale închidea gazul şi cu cât creştea preţul mediu ponderat. Ar fi fost mai sus“, spune şi Zoltan Nagy-Bege, directorul departamentului de pieţe de energie al CIGA Energy Advisory.

Practic, soluţia este aceeaşi, numai că rezistenţa economiei europene în aşteptarea ieftinirii promisă de energie verde scade văzând cu ochii.

„În acest an, evident că este relevantă această criză energetică care a cuprins tot globul din cauza conflictului dintre Statele Unite şi Iran şi a lipsei cronice din piaţă a gazului natural. Iar asta afectează şi piaţa de energie electrică. Da, sunt şi cauze care ţin de noi, dar singura, singura soluţie pe care o văd eu în acest moment este să mergem înainte, să continuăm pe linia pe care am pornit, adică să investim în regenerabile cât mai mult“, a mai precizat Bege.