România ar putea avea la dispoziţie în perioada 2028-2034 fonduri europene de 60 miliarde euro, alocate prin viitorul program multianual al UE, plus 10 miliarde euro din fondul de competitivitate, dar valoarea totală a investiţiilor ar putea fi dublată, la 140 miliarde euro, sau chiar triplată, la 200-210 mld.euro, prin schimbarea paradigmei şi creşterea cofinanţării, cu participarea statului şi a mediului privat, propune Dragoş Pîslaru, Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

La nivel european se desfăşoară în prezent negocierile pentru viitorul cadrul multianual, pentru care Comisia Europeană a propus o schimbare de perspectivă şi simplificare.

”Comisia Europeană a propus o abordare fără precedent de simplificare, în care trecem de la 3 fonduri la un singur fond, în care trecem la posibilitatea statului membru de a alege între un cadru de reforme şi investiţii bazat pe performanţe sau politicile tradiţionale de agricultură, plăţile directe şi cele de dezvoltare rurală, sau respectiv plăţile clasice pe care le-a avut pe Coeziune înainte. Deci, practic, ai o libertate extrem de mare”, a spus ministrul în cadrul conferinţei  Fundaţiei Deloitte Romania: Care sunt atuurile României în competiţia pentru atragerea investiţiilor?

“.

În acest context, Dragoş Pîslaru propune trecerea de la modelul actual de utilizare a fondurilor, în care cofinanţarea naţională este de 30%, la unul în care participarea naţională să fie egală. Practic, spune ministrul, România are acum un mecanism prin care la fiecare 1 euro din resurse naţionale primeşte 3 euro europeni.

”Propunerea mea este să mergem de data aceasta cu o schimbare de paradigmă: să mergem la 1 euro bani europeni cu 1 euro bani naţionali.  Dacă facem asta, ajungem la 70 plus 70, 140 de miliarde de euro 2028-2034. Asta înseamnă ancorarea multianuală a resurselor naţionale”.

Ministrul crede că această variantă ar acoperi  mai bine nevoile de finanţare şi dezvoltare, având în vedere că cei 70 de miliarde euro de care va dispune România din 2028 încolo nu vor fi suficienţi pentru a continua dezvoltarea sustenabilă a ţării.

”În România avem o expresie: două paie la trei măgari. În sensul că noi avem acum, circa 15 miliarde de euro necesari numai pentru sectorul de infrastructură, care e clar că se vor muta în perspectiva financiară următoare, pentru că nu avem încă bani suficienţi să acoperim tot, nevoile legate de apă canal, autostrăzi, căi ferate şi modernizări pe care le avem numai pe infrastructură. E evident 70 miliarde euro nu sunt suficienţi”.

Dar Dragoş Pîslaru merge chiar mai departe şi spune că, prin cooptarea mediului privat în noul mecanism de investiţii, sumele totale pentru 2028-2034 ar putea ajunge chiar la 200-210 milairde euro.  În acest sens, ministrul propune iniţierea unor discuţii cu mediul privat despre investiţiile strategice pe care ar trebui să se concentreze România şi proiectele pe care companiile le pot pune pe masă. ”O să propun un mecanism de commitment, de angajamente, adică la 1 euro bani europeni să venim cu 1 euro bani naţionali şi 1 euro sector privat”.

Prin acest model, România poate trece de la o situaţie extrem de neplăcută, cu ajustări fiscale dureroase, la o programare multianuală, pe şapte ani, în care să dispună de resurse clare, şi europene şi naţionale, pe un plan care are 200-210 miliarde de euro.

”Este un plan care vizează, de fapt, continuitatea unui model bazat pe investiţii şi cu schimbarea ambiţiei României de la un catching-up economy, deci o economie care prinde din urmă, la o economie care devine actor regional important, asumat, la nivel european, contribuind direct la lanţurile valorice”.

Pîslaru ar vrea ca , începând din februarie-martie, după ce discuţii în coaliţie, în guvern, să înceapă această construcţie care este o oportunitate de a consolida un model bazat pe investiţii, cu actorii privaţi la masă, ”parteneri în această Sfântă Treime  a investiţiilor”.

Pentru cadrul anual actual, potrivit datelor prezentate ministru, România are la dispoziţie 21,4 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,57 miliarde euro pe partea de fonduri nereambursabile, la care se adaugă 31 miliarde euro alocarea nerambursabilă prin Programul de Coeziune al UE şi 12 miliarde euro cofinanţarea naţională pe proiectele depuse.

”În total, pe Coeziune sunt 43 miliarde de euro, în perioada 2021-2027. Avem contracte în derulare de 54 miliarde de euro, pentru că 9 miliarde de euro sunt plăţi neeligibile sau cofinanţare proprie.  România este pe locul 3 în Uniunea Europeană pe partea de contractare şi peste medie la absorbţie.  Pe Coeziune, ţara e un şantier.  Avem 7.500 de proiecte care sunt în toată ţara, de 54 de miliarde de euro”, a mai spus Pîslaru.

Ministrul estimează că etapa de contractare pentru programul de Coeziune 2021-2027 se va finaliza anul viitor. Tot în 2026 sunt aşteptate fondurile aferente cererii de plată nr.4 din PNRR.

”Faza de stingere de incendii se termina anul ăsta. Se va termina cu depunerea cererii de plată 4 pe PNRR, unde vom aştepta foarte repede, anul viitor, 2,62 de miliarde de euro”.

Practic, spune Dragoş Pîslaru, România trebuie acum să finalizeze şantierele, să implementeze proiectele. El estimează că investiţiile din Programul de Coeziune vor ajunge în 2027 la 10 miliarde euro, pe măsură ce ajung la scadenţă contractele deja semnate, de 54 de miliarde de euro.

Ministrul consideră că România face în această perioadă o tranziţie de la un model de creştere economică bazat pe consum la un model de creştere economică bazat pe investiţii. El a subliniat că, în pofida tensiunii fiscal-bugetare din ultimul an, a deficitelor gemene, investiţiile reprezintă circa 8% din PIB, cea mai mare cifră din UE. În 2024, ponderea era de 5,7% din PIB.

Dragoş Pîslaru apreciază că ”avem o ocazie absolut istorică să schimbăm modelul de dezvoltare a României. A fost o perioadă în care modelul de dezvoltare se baza pe investiţii străine, după care a fost preponderent bazat pe consum”.

În plus, anul trecut, bugetul de investiţii era bazat în bună parte pe programe naţionale, spune ministrul, în timp ce anul acesta bugetul este bazat pe fonduri europene în cea mai mare parte.

”În 2026, avem de cheltuit pe PNRR până în 31 august 10 miliarde de euro. Iar Coeziunea vine din spate, pentru că având 54 de miliarde de euro contracte, şi vom avea cheltuieli de peste 5 miliarde de euro din bani nereimbursabili plus cofinanţarea naţională. Lucrul acesta ne va face ca şi anul viitor să avem un procent record de investiţii, care sunt într-adevăr cu acest leverage fără precedent pe care îl avem acum la dispoziţie, pentru că stăm pe 65 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, din care am cheltuit vreo 16 miliarde euro”