România are o ocazie istorică de a schimba modelul de dezvoltare, de la unul bazat pe consum la unul bazat pe investiţii, a declarat Dragoş Pîslaru, Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în cadrul conferinţei Fundaţiei Deloitte Romania: Care sunt atuurile României în competiţia pentru atragerea investiţiilor?“.

”România este pe locul 3 în Uniunea Europeană pe partea de contractare a fondurilor europene şi undeva peste medie pe partea de absorţie efectivă.  Ţara e un şantier. Avem 7500 de proiecte care sunt în toată ţara, de 54 de miliarde de euro. România cumva face în această perioadă o tranziţie de la un model de creştere economică bazat pe consum la un model de creştere economică bazat pe investiţii”.

Ce a mai declarat Dragoş Pîslaru: 

► Avem o sumă foarte importantă de fonduri europene la dispoziţia României. Fondurile europene la dispoziţia României sunt o parte bună din soluţia prin care putem realiza un lucru foarte benefic. Pe de o parte să putem stimula economia şi, bineînţeles, investiţiile, pe de altă parte să nu afectăm deficitul bugetar sau să- l afectăm cât mai puţin. România are la dispoziţie pe PNRR 21,4 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde euro pe partea de fonduri nereambursabile.

►Iar pe Programul de Coeziune, avem 31 de miliarde de euro alocarea nerambursabilă.  Mult mai mare decât PNRR. Avem în acelaşi timp cofinanţarea naţională 12 miliarde de euro. Deci, în total, 43 miliarde de euro, pe 2021-2027. Avem contracte în derulare de 54 miliarde de euro, pentru că 9 miliarde de euro sunt plăţi pe proiecte neeligibile sau cu o finanţare proprie.

►România este pe locul 3 în Uniunea Europeană pe partea de contractare şi undeva peste medie pe partea de absorţie efectivă de fonduri. Ţara e un şantier. Avem 7500 de proiecte care sunt în toată ţara, de 54 de miliarde de euro. Ceea ce înseamnă că avem, pe de-o parte, 10 miliarde de euro încă de cheltuit pe PNRR, plus neeligibilele, şi, evident, urmează să contractăm şi restul. Probabil anul viitor vom termina toată contractarea pentru perioada 2021-2027.

►Este important să înţelegem că suntem într-o situaţie complet atipică. Adică, pe de-o parte, avem tensiune fiscal-bugetară, deficitul bugetar există, deficiturile gemene, pentru că, evident, şi pe partea comercială suntem foarte prost. Dar ideea este că, anul acesta suntem undeva la 8% din PIB investiţii.  Este cea mai mare cifră raportată la PIB de investiţii din Uniunea Europeană.

►Anul trecut, când a fost totuşi un buget destul de relaxat, ca să nu folosesc alt termen, am avut 5,7% investiţii.

►Avem o ajustare de consum, pentru că avem pachetul de măsuri pe care, evident, îl putem considera pro-ciclic, pe o încetinire economică, a venit taxarea adiţională, restrângere de cheltuieli, şi atunci, evident, consumul scade.

►Dar, în acelaşi timp, avem o creştere de la 5,7% la 8% de investiţii în situaţia asta de ajustare. Teza pe care vă pun pe masă este că avem o ocazie absolut istorică să schimbăm modelul de dezvoltare a României. A fost o perioadă în care modelul de dezvoltare se baza pe investiţii străine, dacă vă aduceţi aminte, după care a fost preponderent bazat pe consum.

►Şi acum avem posibilitatea să facem această schimbare de marcaz pentru investiţii. Anul trecut, bugetul de investiţii era bazat în bună parte pe programe naţionale, anul acesta bugetul este bazat pe fonduri europene în cea mai mare parte. În 2026, avem de cheltuit pe PNRR până în 31 august 10 miliarde de euro. Iar Coeziunea vine din spate, pentru că având 54 de miliarde de euro contracte, şi vom avea cheltuieli de peste 5 miliarde de euro din bani nereimbursabili plus cofinanţarea naţională.

►Lucrul acesta ne va face ca şi anul viitor să avem un procent record de investiţii, care sunt într-adevăr cu acest leverage fără precedent pe care îl avem acum la dispoziţie, pentru că stăm pe 65 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, din care am cheltuit vreo 16.

►Tot ce avem de făcut acum, după ce, în perioada asta, am stins incendii, este să implementăm, să finalizăm şantierele, să terminăm ce avem de făcut. Deci, 2026 este un an foarte clar din acest punct de vedere. În 2027 mă aştept ca la partea de Coeziune să accelereze şi să se ducă spre 10 miliarde de euro, pentru că, evident, vin scadenţele acestor contracte care au fost semnate, de 54 de miliarde de euro în acest moment.

►Ce se întâmplă din 2028 încolo? Aici este partea care mă face cel mai entuziast pentru că avem în acest moment negocierile pe noua perspectivă financiară, noul cadru financiar multianual la nivel european. În acest nou cadru financiar multianual, Uniunea Europeană, Comisia Europeană a propus o abordare fără precedent de simplificare, în care trecem de la 3 fonduri la un singur fond, în care trecem la posibilitatea statului membru de a alege între un cadru bazat de reforme şi investiţii bazat pe performanţe, sau politicile tradiţionale de agricultură, plăţile directe şi cele de dezvoltare rurală, sau respectiv plăţile clasice pe care le-a avut pe coeziune înainte. Deci, practic, ai o libertate extrem de mare.

►România are în acest moment un orizont de a trece de la PNNR actual la ceea ce se va numi PPNR, Planul de Parteneriat Naţional şi Regional, unde avem o cifră deja alocată în dreptul României, 60 de miliarde de euro. Din care, evident, o parte trebuie alocată la politici agricole comune, şi restul sunt bani atât pentru regiuni, cât şi bani pentru priorităţile naţionale. Iar separat avem un fond de competitivitate, unde ambiţia minimală a României ar trebui să fie de circa 10 miliarde de euro. În total, 60 plus 10 înseamnă 70 de miliarde de euro.

►În România avem o expresie: două paie la trei măgari. În sensul că noi avem acum circa 15 miliarde de euro numai pe sectorul de infrastructură, care e clar că se vor muta în perspectiva financiară următoare, pentru că nu avem încă, cu toţi banii pe care i-am menţionat, bani suficienţi să acoperim tot. Noi avem acum o cofinanţare de circa 30% fonduri naţionale pe banii europeni. Propunerea mea este să mergem, de data asta, cu o schimbare de paradigmă: să mergem la 1 euro banii europeni cu 1 euro bani naţionali.  Dacă facem asta, ajungem la 70 plus 70, 140 de miliarde de euro 2028-2034. Fie prin programare de jos în sus la nivel regional, fie prin politici sectoriale naţionale, fie prin bani pe care îi dai pe zona clasică de politică agricolă comună, lucru care este pentru noi o prioritate şi în negocierile de acum, dar ceea ce este crucial e că te uiţi la 140 de miliarde de euro.

►Dacă din februarie-martie începem programarea, scopul ar fi ca în iulie 2027 să finalizăm această programare, deci să nu aşteptăm finalizarea negocierilor. Ar însemna că avem o discuţie de un an jumate cu sectorul privat, care sunt investiţiile strategice, pe care sectorul privat atât din investitorii care sunt prezenţi deja în România, cât şi investiţii străine directe, le pun pe masă pentru a ia de următoare. Şi vă puteţi gândi la un cadru de tip Inflation Reduction Act, în care, prin instrumente financiare, orice investiţie strategică poate primi 20% sprijin care vine direct din programarea strategică pe care o face. Şi asta înseamnă, practic, un dublu leverage, adică am, pe de-o parte, fondurile europene care îmi creează levieri pe fondurile naţionale şi, pe de altă parte, banii publici, europeni şi naţionali, care creează levieri pe banii privaţi.

►Faza de stingere de incendii se termina anul ăsta, se va termina cu depunerea cererii de plată 4 pe PNRR, unde vom aştepta foarte repede, anul viitor, 2,62 de miliarde de euro.

►Rugămintea mea este ca undeva, începând din februarie, martie, după ce o să avem o discuţie în coaliţie, în guvern, să începem să avem această construcţie care este, după părerea mea, o oportunitate fără precedent de a consolida un model bazat pe investiţii, cu actorii privaţi la masă, partenerii în această Sfântă Treime  a investiţiilor.

►România nu are de ce să aştepte finalizarea negocierilor la Bruxelles. România ar trebui, până în iulie anul viitor, să-şi termine această viziune de ţară. Planul de parteneriat naţional şi regional este, într-adevăr, un pretext, dar, în acelaşi timp, o oportunitate de a folosi această ancorare în regulamentele europene pentru a urmări interesul naţional.

►Cel mai patriotic lucru cu putinţă în ţara asta, în perioada următoare, este să folosim bine banii europeni, astfel încât sectorul public, sectorul privat, banii naţionali, banii europene să fie cu toţii puşi pentru aceeaşi cauză.