Document. Care sunt motivele care au determinat Comisia Europeană să blocheze proiectul Autorităţii de Reglementare în Comunicaţii din România (ANCOM) de a obliga grupul Digi să le ofere rivalilor acces la reţeaua sa fixă

Autor: Adrian Seceleanu Postat la 03 martie 2026 14 afişări

Comisia Europeană a transmis pe la începutul lunii februarie 2026 o scrisoare către Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii din România (ANCOM) - semnată de Henna Virkkunen, membră a Comisiei - prin care anunţă deschiderea etapei a II-a a investigaţiei în cazul privind obligarea Digi la deschiderea infrastructurii fixe proprii către rivali şi blochează pentru două luni adoptarea proiectului de reglementare a pieţei de gros a serviciilor de acces local la puncte fixe din România. ZF a scris pe 6 februarie despre decizia Comisiei. După ce a fost transmis ANCOM, documentul a devenit public, cu excepţia unor date de piaţă care au fost anonimizate.

ANCOM propusese desemnarea Digi România ca furnizor cu putere semnificativă pe piaţă în 5.895 de localităţi (5.851 localităţi rurale şi 44 urbane, reprezentând 24,2% din populaţia României) şi impunerea unor obligaţii de acces, nediscriminare, transparenţă şi control al tarifelor. Piaţa nu mai fusese reglementată din 2015.

Comisia invocă cinci motive de îndoieli serioase. Unul dintre ele este acela că barierele la intrarea pe piaţa de gros ar putea fi mai mici decât susţine ANCOM.

Comisia susţine că piaţa infrastructurii fizice pasive din România funcţionează pe baze comerciale, cu acces la conducte şi stâlpi disponibil de la toţi cei trei operatori principali. Orange România deţine cele mai mari reţele de conducte şi stâlpi la nivel naţional şi „ar fi putut utiliza (şi ar putea utiliza în continuare) această reţea pentru a instala reţele de fibră optică, inclusiv în zonele pieţei A1", se arată în document.
În altă ordine de idei, CE notează că Digi şi-a extins acoperirea fibrei optice de la 41% în 2019 la 91% în 2023, instalând reţele în 3.312 din cele 3.450 de localităţi fără infrastructură de mare viteză din 2018. Rata cheltuielilor de capital raportată la vânzări a fost de 27,1% în 2023 pentru Digi - cea mai ridicată din grupul de referinţă şi cu mult peste media de 17,2%, potrivit raportului asociaţiei reglementatorilor (BEREC). Orange şi Vodafone „se numără printre cele mai mari grupuri de telecomunicaţii din lume, depăşind cu mult DIGI România S.A. ca mărime şi ca nivel al veniturilor", dar au investit mai puţin în reţelele fixe, notează Comisia.

CE mai scrie în documentul transmis ANCOM că în ceea ce priveşte cererile de acces ale Orange (mai 2022) şi Vodafone (ianuarie 2023) la reţeaua Digi au fost „sumare şi generice" şi „par să nu fi fost urmate de niciun alt schimb de informaţii". Niciun operator nu a apelat la mecanismul de soluţionare a litigiilor din cadrul ANCOM şi nici nu a solicitat o intervenţie de reglementare pentru a facilita un acord comercial, conform mesajului CE.

Documentul Comisiei conţine şi o referinţă la dreptul concurenţei. Comisia afirmă că „normele în materie de drept al concurenţei ar putea fi aplicate pentru a reduce un potenţial comportament abuziv" al Digi. ANCOM argumentase în notificare exact contrariul: „o astfel de situaţie ar reprezenta o consecinţă negativă ireparabilă care trebuie neapărat prevenită şi care nu poate fi soluţionată doar ex post prin recurgerea la normele în materie de drept al concurenţei".

Comisia are la dispoziţie două luni pentru a finaliza investigaţia, la capătul căreia poate ridica rezervele sau poate emite un veto. Pe durata investigaţiei, ANCOM nu poate adopta proiectul de decizie. Mai mult detalii sunt disponibile în documentul ataşat.

Separat, Consiliul Concurenţei din România a deschis în mai 2025 o investigaţie privind un presupus abuz de poziţie dominantă al Digi Communications pe pieţele de retail de retransmisie TV, acces la internet fix şi servicii de telefonie fixă - pieţe care se suprapun cu cele vizate de propunerea ANCOM -, cu practici care datează din cel puţin 2015, potrivit unui document al companiei publicat pe Bursa de Valori Bucureşti. „Ancheta se concentrează pe presupuse practici de excludere, inclusiv condiţii comerciale inechitabile pe piaţa de retail a serviciilor de telecomunicaţii mobile şi reduceri sau oferte selective pe pieţele pe care emitentul are poziţie dominantă", se arată în documentul Digi. Investigaţia se află într-un stadiu incipient.

Urmărește Business Magazin

COVER STORY. Ce contează la job în 2026? Dincolo de KPI: 25 de idei care schimbă piaţa muncii în 2026

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.