Directiva europeană privind transparenţa salarială (UE 2023/970), care trebuie transpusă de statele membre ale Uniunii Europene, aduce una dintre cele mai ample schimbări din ultimii ani în modul în care companiile stabilesc, comunică şi justifică salariile.

Potrivit draftului legislativ din martie 2026, România se numără printre statele membre ale Uniunii Europene care propun o transpunere extinsă a Directivei (UE) 2023/970 privind transparenţa salarială, aplicabilă atât sectorului privat, cât şi celui public, arată o analiză realizată de Forvis Mazars.

Una dintre cele mai importante schimbări vizează procesul de recrutare. Angajatorii vor trebui să comunice candidaţilor salariul iniţial sau intervalul salarial aferent postului, stabilit pe criterii obiective şi neutre din perspectiva genului. Informaţiile vor trebui incluse în anunţurile de angajare publicate pe site-urile companiilor sau pe platformele de recrutare ori comunicate în scris înainte de interviu.

Proiectul de lege extinde obligaţiile de transparenţă şi după angajare. Companiile vor trebui să le ofere salariaţilor informaţii privind criteriile utilizate pentru stabilirea salariilor şi mecanismele de progresie salarială. În plus, angajaţii vor putea solicita informaţii despre propriul nivel de remunerare şi despre salariile medii pentru poziţii comparabile, defalcate pe criteriul de gen, iar angajatorii vor avea la dispoziţie maximum 30 de zile lucrătoare pentru a răspunde.

Un element nou introdus de proiectul românesc este obligaţia angajatorilor de a informa anual toţi salariaţii, până la sfârşitul primului trimestru, cu privire la dreptul lor de a solicita informaţii salariale.

Obligaţia de raportare a diferenţelor salariale de gen se va aplica companiilor cu cel puţin 100 de angajaţi, în timp ce firmele mai mici vor putea raporta voluntar. Datele vor fi transmise către Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES), iar reprezentanţii salariaţilor vor avea acces la metodologiile utilizate pentru calcularea indicatorilor.

În situaţiile în care sunt identificate diferenţe salariale între femei şi bărbaţi care nu pot fi justificate prin criterii obiective şi neutre, angajatorii vor fi obligaţi să remedieze situaţia în termen de 90 de zile lucrătoare. În cazuri justificate, perioada poate fi extinsă, fără a depăşi şase luni.

„Directiva nu este doar un exerciţiu de conformare, ci o schimbare profundă în modul în care organizaţiile îşi construiesc şi justifică politicile de remunerare. Practic, companiile vor trebui să demonstreze, în mod coerent şi documentat, modul în care stabilesc salariile şi să elimine orice diferenţă care nu poate fi explicată prin criterii obiective”, spune Florina Ilie, Senior Manager, HR & ESG Advisory, Forvis Mazars România.

Potrivit proiectului legislativ, nerespectarea obligaţiilor privind transparenţa salarială poate atrage amenzi între 10.000 şi 20.000 de lei, iar în cazul repetării abaterilor sancţiunile pot ajunge la 30.000 de lei. În paralel, persoanele care se consideră victime ale discriminării salariale vor putea solicita în instanţă recuperarea integrală a drepturilor salariale pierdute, despăgubiri morale şi alte prejudicii, fără plafon maxim de compensare.

Analiza Forvis Mazars arată că România are una dintre cele mai mici diferenţe salariale de gen din Uniunea Europeană, estimată la aproximativ 3,7%, însă acest indicator trebuie interpretat cu prudenţă din cauza particularităţilor structurale ale pieţei muncii şi a segregării ocupaţionale.