De unde au apărut scăderile pe linie pentru fondurile de pensii Pilon II şi cât ar mai putea dura? Răspunde Aegon Pensii Private

Autor: Liviu Popescu Postat la 30 mai 2022 150 afişări

Toate cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, la care cotizează în mod obligatoriu aproape 8 milioane de români cu 3,75% din venitul brut lunar, sunt pe scădere de la început de 2022 încoace, de la minus 8,4% pentru NN Pensii la minus 4,8% pentru Metropolitan, pe fondul şocului inflaţionist care erodează puternic din valoarea titlurilor de stat.

De unde au apărut scăderile pe linie pentru fondurile de pensii Pilon II şi cât ar mai putea dura? Răspunde Aegon Pensii Private

Toate cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, la care cotizează în mod obligatoriu aproape 8 milioane de români cu 3,75% din venitul brut lunar, sunt pe scădere de la început de 2022 încoace, de la minus 8,4% pentru NN Pensii la minus 4,8% pentru Metropolitan, pe fondul şocului inflaţionist care erodează puternic din valoarea titlurilor de stat.

Cu alte cuvinte, cei care şi-au verificat recent contul de pensie au observat scăderi de la începutul acestui an, şi chiar şi în ultimele 12 luni, în pofida faptului că au contribuit lunar cu o parte din salariu. Aşadar, un român care şi-ar fi deschis dreptul la pensia privată în această perioadă primeşte mai puţini bani decât ar fi primit în urmă cu un an în pofida unor contribuţii trimise periodic.

În acest context, ZF a trimis o solicitare la fiecare din cei şapte administratori de pensii Pilon II pentru a explica această situaţie. Astăzi răspunde Aegon Pensii Private, administrator al fondului Vital, cu active de 9 mld. lei şi circa 1 milion de participanţi. Răspunsurile au fost trimise ZF de Adrian Stăvaru, director de investiţii la Aegon.

ZF: A.P. şi-a verificat recent contul P2 la Aegon şi a văzut o scădere de circa 5,4% a activului în mai 2022 comparativ cu mai 2021. Însă tânăra a contribuit lunar la fond, dar totuşi acum vede o scădere a activului. În 2022 scăderea este de 6,6%. De unde această scădere şi cum îi explicaţi lui A.P.? La ce să se aştepte pentru anul acesta?

Adrian Stăvaru: Scăderea se datorează evoluţiei nefavorabile pe perioadele menţionate atât a pieţei titlurilor de stat, cât şi a pieţei acţiunilor, clase de active care reprezintă o pondere de aproximativ trei sferturi din portofoliile fondurilor de pensii.

În ultimele 12 luni, faţă de mai 2021, indicele titlurilor de stat emise de Min Finanţelor din Romania a scăzut cu -13,1%, pe fondul randamentelor în creştere cerute de investitori ca urmarea a aşteptărilor inflaţioniste în creştere, a perspectivelor de înăsprire a politicii monetare a băncilor centrale prin creşterile succesive ale dobânzii cheie (după cum ştim, există o relaţie inversă între randamentele titlurilor de stat şi preţurile acestora, o creştere de randament implică automat o scădere a preţurilor la care aceste instrumente sunt tranzacţionate şi evaluate); în acelaşi timp piaţa acţiunilor locale a avut o evoluţie uşor pozitivă de 3,14% (indicele BET), oarecum în contrast cu pieţele regionale, dar insuficient pentru a contrabalansa scăderile de pe piaţa titlurilor de stat.

Faţă de sfârşitul anului 2021, performanţele principalelor clase de active au fost, din nou, puternic negative, înregistrând scăderi semnificative de -8.5% în cazul titlurilor de stat, -7.8% (BET Index al pieţei locale), respectiv -11.65% (Stoxx 600 Europe). În aceste condiţii performanţele fondurilor private de pensii reflectă aceste evoluţii negative.

Este important de amintit faptul că performanţele fondurilor de pensii trebuie judecate pe un orizont de timp mult mai lung, timp în care aceste fluctuaţii tind să nu mai apară atât de dramatice. Chiar dacă pe perioade de 6-12 luni pot exista intervale cu randamente negative, performanţele la 2, 5, 10 ani au şanse mult mai mari să fie positive iar activele din contul fondurilor de pensii să reprezinte o parte importantă a averii participanţilor la momentul pensionarii.

ZF: Dacă pe termen lung investiţiile în acţiuni sunt câştigătoare de ce are P2 expunere mai mare pe titluri de stat?

Adrian Stăvaru: Alocarea strategică şi tactică în diferite clase de active, inclusiv titluri de stat şi acţiuni, ţine cont, obligatoriu, de constrângerile impuse de legislaţia şi politicile de investiţii/prospectele care  guvernează plasamentele acestor fonduri.

Fiecare fond are o plajă permisă pentru ceea ce numim active ponderate la risc şi implicit gradul de risc al fondului. Pentru a menţine fondul în limitele gradului de risc permis de lege şi de prospect, o mare parte din portofolii va fi obligatoriu investiţia în instrumente de tipul titlurilor de stat, care sunt considerate cu risc mai scăzut decât alte clase de active de tipul acţiunilor. Cu alte cuvinte, indiferent de randamentele aşteptate ale diferitelor clase de active, fondurile vor aloca un procent semnificativ în titluri de stat ca urmare a obligativităţii respectării legislaţiei şi politicilor de investiţii declarate în prospectele de emisiune.

ZF: Ca şi dinamică, unde a lovit socul inflaţiei mai puternic – titluri de stat sau acţiuni – şi de ce?

Adrian Stăvaru: Ambele clase de active au fost afectate, dar din motive oarecum diferite.

În cazul titlurilor de stat, randamentele acestora au crescut, pe de o parte, datorită presiunilor inflaţioniste care au surprins negativ majoritatea băncilor centrale şi jucătorilor din piaţă, atât pe plan local cât şi pe pieţele externe. Aceste suprize negative au făcut şi mai acută necesitatea unor măsuri ferme de temperare a inflaţiei prin creşterea dobânzilor de politica monetară şi normalizarea politicii monetare de către băncile centrale, care sunt în plin proces de înăsprire a politicii monetare şi restrângere a lichidităţii din piaţă.

Acţiunile, au fost afectate diferenţiat, cu efect negativ mai accentuat în cazul sectoarelor sensible la creşteri de dobânzi, cum ar fi sectoarele de creştere, sau sectorul tehnologiei, sectorul imobiliar (datorită creşterii ratelor de dobânzi şi scumpirii creditului), dar cu evoluţii pozitive în cazul sectorului energetic sau a resurselor de bază.

Piaţa locală de acţiuni a fost afectată relativ mai puţin decât pieţele din regiune, din motive ce ţin probabil de lichiditatea mai scăzută, ponderea ridicată a sectorului energetic în total capitalizare, precum şi a structurii pieţei, în care o parte semnificativă din acţiuni sunt deţinute de fondurile de pensii care reprezintă investitori relativ pasivi.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
pensii,
fonduri,
scaderi,
pensii private

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.